Ședință comună între Agenția pentru Eficiență Energetică și Green City Lab Moldova. Despre ce au discutat

Astăzi, 13 septembrie 2021, a avut loc ședința comună între Agenția pentru Eficiență Energetică și Green City Lab Moldova privind colaborarea în vederea implementării unor proiecte de eficiență energetică.

La ședință au participat directorul Agenției pentru Eficiență Energetică, Alexandru Ciudin și Directorul Executiv al Green City Lab Moldova, Victor Parlicov.

În cadrul ședinței, s-a discutat despre posibilitatea implementării de către Green City Lab, a unui proiect de eficiență energetică, ce constă, în dotarea unui bloc locativ cu Punct Termic Individual (PTI) și Distribuție pe Orizontală – sistem cunoscut ca și Încălzire Centralizată Autonomă cât și implementarea unui proiect privind Sistemul informațional de gestionare a energiei (EMIS) pentru clădirile publice, ce permite monitorizarea continuă și la distanță a consumului de apă, electricitate și căldură.

Sistemul inteligent (EMIS) generează mesaje de alertă în cazul în care consumul de resurse energetice depășește limitele și permite acțiuni rapide în caz de avarie sau consum fraudulos de energie. În plus, EMIS generează rapoarte statistice despre consumurile reale de energie pentru perioade specifice de timp.

AEE are misiunea de a implementa politica de stat în domeniul eficienței energetice, performanței energetice a clădirilor, precum și a valorificării surselor de energie regenerabilă, inclusiv prin atragerea și gestionarea resurselor financiare în vederea finanțării proiectelor în domeniile respective într-un mod durabil din punct de vedere al mediului înconjurător și a schimbărilor climatice.

#Green City Lab Moldova #sedinta #AEE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.