Tot mai puține conexiuni de telefonie fixă au fost realizate în trimestrul II al anului 2021

În trimestrul II al anului 2021 numărul total de conexiuni la serviciile de telefonie fixă au scăzut, comparativ cu sfârșitul anului 2020. De asemenea, a scăzut și volumul total al vânzărilor pe piața de telefonie fixă.

Potrivit Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației, în semestrul al doilea al anului 2021, numărul total de conexiuni la serviciile de telefonie fixă au scăzut cu circa 19,2 mii, față de aceeași perioadă a anului trecut și au ajuns la 1,01 milioane.

De asemenea, s-a diminuat și volumul total al vânzărilor pe piața respectivă, față de perioada similară a anului trecut, cu 12,5% și a însumat 85,9 milioane de lei. Volumul traficului total de voce generat de utilizatorii de telefonie fixă a scăzut cu 20,3%, până la valoarea de circa 247 milioane de minute.

Datele statistice mai arată că numărul abonaților companiei Moldtelecom au scăzut cu 18,6 mii și au alcătuit circa 901,4 mii, iar numărul abonaților furnizorilor alternativi s-a diminuat cu 599 și a totalizat 107,1 mii. Din totalul abonaților, 879,8 mii erau persoane fizice, iar 128,7 mii – persoane juridice. Rata de penetrare a serviciilor de telefonie fixă, raportată la 100 de locuitori, a scăzut cu 0,1 puncte procentuale și a alcătuit 38,8%.

Traficul de voce realizat de către abonații serviciilor respective către rețelele mobile s-a diminuat cu 2,1%, traficul generat în rețelele fixe a scăzut cu 8,3%, iar traficul realizat către rețelele internaționale s-a micșorat cu 31,6% . În consecință, traficul mediu lunar de voce per abonat (MoU) s-a diminuat cu 20,6%, ajungând la 123 minute.

Urmare a diminuării numărului de abonați, a traficului de voce și volumului total al veniturilor de pe piața de telefonie fixă, venitul mediu lunar per abonat (ARPU) s-a redus cu 8,5% și a alcătuit 28,3 lei. S.A. ”Moldtelecom a înregistrat un ARPU cu valoarea de 29,6 lei, iar furnizorii alternativi – un ARPU de 16,7 lei.

La sfârșitul trimestrului II al anului curent, cota de piață a companiei Moldtelecom, în funcție de venituri, a fost de 93,8%.

#telefonie fixa #conexiuni #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.