Tot mai puține conexiuni de telefonie fixă au fost realizate în trimestrul II al anului 2021

În trimestrul II al anului 2021 numărul total de conexiuni la serviciile de telefonie fixă au scăzut, comparativ cu sfârșitul anului 2020. De asemenea, a scăzut și volumul total al vânzărilor pe piața de telefonie fixă.

Potrivit Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației, în semestrul al doilea al anului 2021, numărul total de conexiuni la serviciile de telefonie fixă au scăzut cu circa 19,2 mii, față de aceeași perioadă a anului trecut și au ajuns la 1,01 milioane.

De asemenea, s-a diminuat și volumul total al vânzărilor pe piața respectivă, față de perioada similară a anului trecut, cu 12,5% și a însumat 85,9 milioane de lei. Volumul traficului total de voce generat de utilizatorii de telefonie fixă a scăzut cu 20,3%, până la valoarea de circa 247 milioane de minute.

Datele statistice mai arată că numărul abonaților companiei Moldtelecom au scăzut cu 18,6 mii și au alcătuit circa 901,4 mii, iar numărul abonaților furnizorilor alternativi s-a diminuat cu 599 și a totalizat 107,1 mii. Din totalul abonaților, 879,8 mii erau persoane fizice, iar 128,7 mii – persoane juridice. Rata de penetrare a serviciilor de telefonie fixă, raportată la 100 de locuitori, a scăzut cu 0,1 puncte procentuale și a alcătuit 38,8%.

Traficul de voce realizat de către abonații serviciilor respective către rețelele mobile s-a diminuat cu 2,1%, traficul generat în rețelele fixe a scăzut cu 8,3%, iar traficul realizat către rețelele internaționale s-a micșorat cu 31,6% . În consecință, traficul mediu lunar de voce per abonat (MoU) s-a diminuat cu 20,6%, ajungând la 123 minute.

Urmare a diminuării numărului de abonați, a traficului de voce și volumului total al veniturilor de pe piața de telefonie fixă, venitul mediu lunar per abonat (ARPU) s-a redus cu 8,5% și a alcătuit 28,3 lei. S.A. ”Moldtelecom a înregistrat un ARPU cu valoarea de 29,6 lei, iar furnizorii alternativi – un ARPU de 16,7 lei.

La sfârșitul trimestrului II al anului curent, cota de piață a companiei Moldtelecom, în funcție de venituri, a fost de 93,8%.

#telefonie fixa #conexiuni #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.