(DOC) Averea noului președinte interimar al Curții de Apel Chișinău! Are o vilă, un apartament și câteva terenuri

Anatolie Minciună este noul președinte interimar al Curții de Apel Chișinău. Candidatura magistratului a fost susținută de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în cadrul ședinței de astăzi.

Anatolie Minciună este judecător încă din 1991. În 2008 a fost promovat la Curtea de Apel Chişinău. A obţinut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzaţii grave. Potrivit documentelor, în urma investigaţiilor s-a stabilit că cheltuielile şi proprietăţile sale nu corespund veniturilor declarate, scrie zdg.md.

Minciună este magistratul care a făcut parte și din completul de judecată care a examinat contestația Blocului „Renato Usatîi”, privind numărul secțiile de vot din diaspora, la alegerile parlamentare anticipate.

Realitatea.md a analizat declarația de avere și interese personale depusă pentru anul 2020 și vă arată cu ce avere vine la șefia Curții de Apel Chișinău, Anatolie Minciună.

AVERE

Anatolie Minciună indică în declarația sa de avere că deține câteva terenuri agricole. Unul are suprafața de 15 ha și a fost procurat în perioada anilor 2000-2011. Pe un alt teren, Minciună are viță-de-vie cu suprafața de 0,55 ha, teren procurat în perioada anilor 2010-2012. Magistratul mai deține și un teren pomicol cu suprafața de 18 ari, privatizat și parțial procurat în perioada anilor 1990-1999, actele sunt în curs de perfectare.

La fel, un alt teren al familiei Minciună, inclus în declarația de avere, are suprafața de 0,0744 ha, în valoare de 9 000 Lei, în proprietate din anul 2019. La fel noul președinte interimar al Curții de Apel mai are și un teren extravilan cu suprafața de 0,0589 ha, în valoare de 15 000 lei, în proprietate din anul 2020.

Proaspătul președinte interimar are în posesie o casă de locuit (vilă) cu suprafața de 50 m.p., construită pe parcursul anilor 1990 – 2002, dar și un apartament cu suprafața de 70.1 m.p., în valoare de 25 596 EURO.

La fel, se bucură de o avere imobilă cu suprafața de 15 m.p., în proprietate din anul 2017, iar alta cu suprafața de 30 m.p., în proprietate din anul 2017.

Minciună are și două autoturisme. Una de model GAZ 24 (an. fab. 1981), în valoare de 5 000 lei, procurat în anul 2013 și o Skoda Fabia (an. fab. 2008), în valoare de 90 000 lei, procurat în anul 2015.

DISTINCȚII

Prin Hotărârea nr. 147/8 din 20 martie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii conferă titlul onorific ”Veteran al sistemului judiciar” domnului Anatolie MINCIUNA, judecător, Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 136/7 din 21 februarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii judecătorului Minciună Anatolie.

Conform Hotărîrii nr. 98/5 din 02 aprilie 2009 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a conferit gradul II (doi) de calificare.

#Curtea de Apel #judecator #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, unul dintre cele mai importante proiecte pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, ar urma să fie pusă în funcțiune la sfârșitul lunii octombrie sau, cel târziu, la începutul lunii noiembrie. Cu toate acestea, Ministerul Energiei nu oferă o garanție fermă că termenul va fi respectat, după numeroasele amânări ale proiectului. Secretarul de stat Carolina Novac a declarat, în Parlament, că aceasta este informația transmisă instituției și a recunoscut că lucrările s-au confruntat cu probleme tehnice și dificultăți în identificarea echipamentelor necesare.

Subiectul a fost abordat după ce deputatul Petru Burduja i-a cerut reprezentantei Ministerului Energiei să confirme public că proiectul va deveni operațional la sfârșitul lunii octombrie sau la începutul lunii noiembrie, în condițiile în care termenele de finalizare au fost amânate în repetate rânduri.

„Întreb pentru ca să audă și cetățenii: nu se va schimba acest termen? Având în vedere că este vorba despre securitatea energetică și că, din 2024 până în prezent, s-a amânat de mai multe ori darea în exploatare a acestui proiect, rog încă o dată să confirmați că va fi pus în funcțiune în perioada menționată”, a solicitat parlamentarul.

În răspunsul său, Carolina Novac a reiterat calendarul anunțat anterior, dar a precizat că acesta reprezintă informația de care dispune Ministerul Energiei.

„Aceasta este informația pe care am primit-o. Sfârșitul lunii octombrie și maximum începutul lunii noiembrie. Aceasta este informația pe care o pot oferi”, a declarat secretara de stat.

Oficialul de la Ministerul Energiei a subliniat că punerea în funcțiune a liniei reprezintă o prioritate majoră pentru Ministerul Energiei, în special în contextul apropierii sezonului rece, când siguranța alimentării cu energie electrică devine esențială.

„Pentru noi, la Ministerul Energiei, acest proiect este de maximă importanță, cu atât mai mult când intrăm în sezonul de iarnă și vrem să ne asigurăm că acest proiect este pus în operare și linia este energizată efectiv”, a explicat Novac.

Secretara de stat a atras însă atenția că respectarea termenelor nu trebuie să compromită cerințele tehnice și de securitate. Potrivit acesteia, toate lucrările trebuie executate la standardele necesare pentru a evita eventuale probleme în exploatare.

Carolina Novac a oferit și explicații privind dificultățile care au întârziat finalizarea proiectului. Una dintre acestea a fost defecțiunea unui autotransformator, echipament esențial pentru funcționarea infrastructurii energetice, care a necesitat reparații în Spania.

„Autotransformatorul care era defect și a fost livrat din Spania a fost reparat în perioada august–septembrie”, a precizat oficialul.

O altă problemă a vizat identificarea unor cabluri necesare pentru liniile terțiare de 35 kV. Potrivit secretarei de stat, echipamentele au fost identificate cu ajutorul consultanților implicați în proiect, însă procesul a fost îngreunat de deficitul regional de componente pentru infrastructura energetică.

Novac a explicat că situația este influențată inclusiv de războiul din Ucraina, unde bombardamentele rusești asupra infrastructurii energetice au crescut cererea pentru echipamente de înaltă tensiune și componente specializate.

„Vedeți și în Ucraina ce se întâmplă. Sunt bombardamente asupra infrastructurii critice de energie electrică și atunci există și o anumită penurie în regiune pentru identificarea acestor echipamente”, a declarat reprezentanta Ministerului Energiei.

Aceasta a dat asigurări că echipamentele necesare au fost identificate și că lucrările continuă într-un ritm accelerat.

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, supranumită „Linia independenței energetice”, are o lungime de 157 de kilometri și va conecta Stația Vulcănești de 400 kV cu Stația Chișinău de 330 kV. Proiectul este finanțat de Banca Mondială și are o valoare de aproximativ 61 de milioane de euro.

Construcția liniei propriu-zise a fost încheiată în noiembrie 2025, însă punerea în exploatare a întregului proiect a fost amânată de mai multe ori din cauza problemelor tehnice la Stația electrică Chișinău.

Deși inițial infrastructura trebuia să devină operațională în decembrie 2025, autoritățile au anunțat ulterior termene în martie, mai, iunie și august 2026, fără ca proiectul să fie pus în exploatare comercială. Ultimul termen, sfârșitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie, reprezintă deja a șasea amânare anunțată public.