Marea bătălie dintre China și Internet. Beijingul vrea „civilizarea” spațiului online, considerat prea „haotic”

China intenționează să „civilizeze” Internetul prin întărirea și sporirea controlului asupra conținutului site-urilor de știri și platformelor online, care vor fi încurajate să promoveze mai mult „valorile de bază ale socialismului”.

În condițiile în care autoritățile de la Beijing încearcă să-și impună controlul asupra tuturor domeniilor societății chineze, precum tehnologia, educația sau divertismentul, cyberspațiul devine un loc ideal pentru promovarea realizărilor Partidului Comunist Chinez.

Consiliul de Stat al Chinei a publicat în acest sens un set de reguli de utilizare a „cyberspațiului”, informează agenția oficială de presă Xinhua.

Astfel, trebuie adoptată o „poziție fermă” împotriva „nihilismului istoric” – un concept definit ca tentativa folosirii (nostalgiei) trecutului pentru a pune la îndoială rolul de conducător al partidului sau „inevitabilitatea” socialismului chinez.

De asemenea, Internetul trebuie să promoveze valori morale pozitive, prin prezentarea unor povești despre oamenii muncii care pot fi arătați ca modele ai noii societăți chineze, se mai arată în setul de măsuri și instrucțiuni despre felul în care să fie utilizat spațiul online.

Rigoarea chinezească vs. „cultura haotică” a grupurilor online de fani ai vedetelor

În același timp, platformele online trebuie să impună o disciplină și un control strict asupra conținutului, în special în ceea ce privește transmisiile live, iar cetățenii sunt încurajați să participe activ la semnalarea și corectarea abaterilor.

Recent, autoritățile din China au intervenit pe internetul național pentru a controla ceea ce au numit o cultură „haotică” a fanilor de vedete, interzicând publicarea listelor de popularitate și reglementând vânzarea produselor asociate celebrităților, după o serie de scandaluri care au implicat artiști populari.

Autoritatea centrală de supraveghere a internetului a transmis că va acționa împotriva diseminării „informațiilor dăunătoare” pe grupurile de fani ai celebrităților și va închide canalele de discuții care răspândesc scandaluri despre vedete sau „provoacă probleme”.

#batalie #internet #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.