Natalia Gavrilița: La momentul de față sunt multe probleme în sectorul energetic

Astăzi, 14 septembrie 2021, Natalia Gavrilița a avut o întrevedere cu echipa Băncii Mondiale, condusă de managerul în domeniul energeticii pentru Europa și Asia Centrală, Sudeshna Banerjee. Subiectul abordat în cadrul întâlnirii a fost eficientizarea și modernizarea sistemului energetic național. În timpul discuțiilor, prim-ministrul a declarat că sectorul energetic se confruntă cu o mulțime de probleme.

Scopul vizitei a fost de a discuta programul energetic al Băncii Mondiale și viitoarele programe pentru eficientizarea și modernizarea sistemului energetic național.

În acest sens, echipa Băncii Mondiale a prezentat proiectele energetice implementate în prezent în Republica Moldova. Este vorba despre proiectul de dezvoltare a sistemului energetic (PDSE), care are drept obiective sporirea capacității și fiabilitatea sistemului de transport al energiei electrice în Moldova, prin construcția liniei electrice aeriene de 400 kV cu un singur circuit pe direcția Vulcănești-Chișinău.

De asemenea, în cadrul întrevederii, oficialii au mai discutat și despre pregătirea etapei a 2-a a proiectului de îmbunătățire a eficienței Sistemului de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET II) în municipiul Chișinău. Acest sistem vine să eficientizeze aspecte operaționale și financiare ale companiei Termoelectrica S.A., precum și să îmbunătățească calitatea și siguranța serviciilor de termoficare livrate locuitorilor din Chișinău.

„La momentul de față sunt multe probleme în sectorul energetic, vom prioritiza proiectele de modernizare a infrastructurii și îmbunătățire a eficienței energetice, la fel ca și cele de conectivitate la piața energetică europeană”, a declarat Prim-ministrul Gavrilița.

Echipa Băncii Mondiale a exprimat aprecierea pentru agenda complexă de priorități stabilită în domeniul energetic de către noul Guvern.

#sectorul energetic #intrevede #banca Mondială #Natalia Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.