„Vremuri noi, aceleași greble!” Precizările Asociației MĂR referitor la declarațiile Alei Nemerenco

14 Sept. 2021, 15:37
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
14 Sept. 2021, 15:37 // Actual //  MD Bani

După ce Ala Nemeronco a făcut mai multe declarații despre activitatea sectorului HoReCa, în contextul situației epidemiologice, , reprezentanții Asociației Naționale a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement din Republica Moldova (MĂR) se arată indignați și vin cu mai multe precizări în acest sens.

Potrivit acestora, declarațiile făcute de către Doamna Ministru în cadrul emisiunii nu corespunde cu prevederile Hotărârii CNESP. De asemenea, nu este stabilit un mecanism clar de verificare a documentației COVID din partea vizitatorilor.

„Hotărârea CNESP nr.61 din 9 septembrie 2021 (https://bit.ly/39aiZBO) nu prevede modalitatea de prezentare a documentației COVID din partea vizitatorilor. De asemenea, nu prevede nici mecanismul de verificare a acestor documente. Chiar mai mult, în hotărâre nu este descris nici mecanismul de control din partea instituțiilor cu funcție de control. Aceste lucruri și conținutul de facto al Hotărârii, contravine declarațiilor făcute de către Doamna Ministru în cadrul emisiunii.”

Vremuri noi, aceleași greble

MĂR precizează că autoritățile emit doar decizii generale cu caracter de executare, însă nu fac referire la modul de implementare și verificare.
„Autoritățile statului din nou emit doar decizii generale cu caracter de executare, fără a explica mecanismul de implementare și de control. Astfel, lăsând la latitudinea instituțiilor cu funcție de control, aprecierea subiectivă a respectării sau nerespectării deciziei CNESP. Ca și în trecut, această manieră de lucru lasă loc de abuzuri față de cei care trebuie să execute deciziile CNESP. Vremuri noi, aceleași greble.”

Club de noapte și ring de dans

De asemenea, reprezentanții asociației fac anumite precizații referitor la „cluburile de noapte și ringurile de dans”.

„Asociația MĂR reiterează, Codul CAEM (Codul Activităților Economice din Moldova) nu prevede așa tipologie ca și „club de noapte”, cu atât mai mult că, pe teritoriul Republicii Moldova nu avem unități distractive or de alimentație publică înregistrate ca și „ring de dans” (cod CAEM 56.30, 93.29).
Clasificarea și atribuirea codului CAEM unei activități economice se atribuie în dependență de activitatea principală a unei unități.
Sectorul HoReCa a evoluat în diversitatea serviciilor prestate, codul CAEM rămânând neactualizat. În prezent, orice tip de unitate de alimentație publică poate presta servicii, atât de deservire, organizare de evenimente distractive, dansuri, conferințe, cât și evenimente concertistice.
În această ordine de idei, apare întrebarea ce se dorește ca și măsură epidemiologică, prin specificarea noțiunilor de „ring de dans” și „club de noapte”?
Ambiguitatea prevederilor au ca și consecință controale neîntemeiate din partea organelor de forță în rândul tuturor unităților de alimentație publică (de agrement ori nu).”
Potrivit MĂR, această lacună normativă și consecințele abuzive care au loc la controalele organizate de angajații MAI au fost comunicat de mai multe ori Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, cât și în cadrul ședinței pe care au avut-o cu doamna Prim-ministru, însă fără rezultate.
„Se vede că nici de această dată nimeni nu vrea să ne audă. Lipsa prevederilor clare în deciziile CNESP și cu atât mai mult lipsa instrucțiilor, creează abuzuri”.

 Rol simbolic și nu unul consultativ

Acestea fiind menționate, Asociația consideră că colaborarea și comunicarea autorităților cu asociațiile de profil par a avea doar un rol simbolic și nu unul consultativ.
„Asociația MĂR reiterează necesitatea creării unui consiliu consultativ pe lângă CNESP, pentru a evita astfel de situații, care reduc din eficiența măsurilor adoptate pentru sănătatea publică și subminează, atât autoritatea instituțiilor responsabile, cât și a mediului de afaceri.”

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.