Marea bătălie dintre China și Internet. Beijingul vrea „civilizarea” spațiului online, considerat prea „haotic”

China intenționează să „civilizeze” Internetul prin întărirea și sporirea controlului asupra conținutului site-urilor de știri și platformelor online, care vor fi încurajate să promoveze mai mult „valorile de bază ale socialismului”.

În condițiile în care autoritățile de la Beijing încearcă să-și impună controlul asupra tuturor domeniilor societății chineze, precum tehnologia, educația sau divertismentul, cyberspațiul devine un loc ideal pentru promovarea realizărilor Partidului Comunist Chinez.

Consiliul de Stat al Chinei a publicat în acest sens un set de reguli de utilizare a „cyberspațiului”, informează agenția oficială de presă Xinhua.

Astfel, trebuie adoptată o „poziție fermă” împotriva „nihilismului istoric” – un concept definit ca tentativa folosirii (nostalgiei) trecutului pentru a pune la îndoială rolul de conducător al partidului sau „inevitabilitatea” socialismului chinez.

De asemenea, Internetul trebuie să promoveze valori morale pozitive, prin prezentarea unor povești despre oamenii muncii care pot fi arătați ca modele ai noii societăți chineze, se mai arată în setul de măsuri și instrucțiuni despre felul în care să fie utilizat spațiul online.

Rigoarea chinezească vs. „cultura haotică” a grupurilor online de fani ai vedetelor

În același timp, platformele online trebuie să impună o disciplină și un control strict asupra conținutului, în special în ceea ce privește transmisiile live, iar cetățenii sunt încurajați să participe activ la semnalarea și corectarea abaterilor.

Recent, autoritățile din China au intervenit pe internetul național pentru a controla ceea ce au numit o cultură „haotică” a fanilor de vedete, interzicând publicarea listelor de popularitate și reglementând vânzarea produselor asociate celebrităților, după o serie de scandaluri care au implicat artiști populari.

Autoritatea centrală de supraveghere a internetului a transmis că va acționa împotriva diseminării „informațiilor dăunătoare” pe grupurile de fani ai celebrităților și va închide canalele de discuții care răspândesc scandaluri despre vedete sau „provoacă probleme”.

#batalie #internet #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.