Căldura s-ar putea scumpi. Termoelectrica dezminte

15 Sept. 2021, 09:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Sept. 2021, 09:48 // Actual //  bani.md

Tariful la căldură ar putea crește după ce ANRE a acceptat în scopuri tarifare cele 42,5 mil. USD acordate de Banca Mondiala pentru SA Termoelectrica, afrimă unele surse. Deocamdată o solicitare de ajustare a tarifelor nu a fost făcută din partea Termoelectrica. Operatorul neagă majorarea tarifului la căldură în contextul informațiilor publicate de ANRE privind includerea în tarif a creditului acordat de Banca Mondială.

”În ceea ce privește sectorul energiei termice, ANRE a informat despre definitivarea costurilor de bază și investițiilor pentru SA Termoelectrica, care a beneficiat de suportul Băncii Mondiale în modernizarea și eficientizarea activității sale. ANRE a acceptat în scopuri tarifare cele 42,5 mln USD acordate de Banca Mondiala pentru SA Termoelectrica și încurajează implementarea etapei următoare de modernizare și investire a cca 92 mln euro”, potrivit informațiilor ANRE conducerea căreia a avut o întrevedere cu reprezentanții Băncii Mondiale.

Încă un motiv pentru care tarifele la căldură ar putea crește este și majorarea prețului la gazele naturale de pe piețele internaționale or, pentru generarea căldurii Termoelectrica utilizează gazul. Experții estimează o creștere a tarifelor la gaz cu peste 30%. Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, declara că majorarea tarifului este provocată de creșterea prețului la gazul natural în regiune. Moldovagaz urma să depună la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică solicitarea de ajustare a tarifelor la consumul de gaz natural.

Termoelectrica susține că investițiile efectuate pe parcursul a celor 5 ani în cadrul PIESACET-1 deja sunt parte componentă a tarifului la căldură și rezultatele implementării acestora nu au condus la majorarea tarifului la energia termică. Cu atât mai mult, prețul la energia electrică în anul 2020 s-a diminuat cu 27 la sută, tariful la energia termică a rămas intact. Conform estimărilor, datorită eficienței energetice obținute, tariful la energia termică eventual poate fi diminuat, în cazul menținerii prețului la gazele naturale neschimbat.

Termoelectrica accentuează că, rezultatele investițiilor efectuate pe parcursul a celor 5 ani în cadrul proiectului PIESACET-1 nu au admis majorarea tarifului la energia termică, iar beneficiile acestora sunt resimțite de către consumatori.

În ceea ce privește căldura, în prezent, costul gigacaloriei este de 1122 de lei.

Termoelectrica este o companie de stat și cel mai  mare producător de energie termică livrată în Chișinău. De asemenea, Termoelectrica produce circa 15% din necesarul de energie electrică.

Potrivit raportului financiar al companiei, în anul 2020 a înregistrat venituri de 2,3 miliarde de lei cu 221,5 mil. de lei mai puțin comparativ cu anul precedent.

Pierderile operatorului de căldură au constituit 5 mil. de lei comparativ cu un profit de 191 mil. de lei în anul 2019.

16 Nov. 2026, 13:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 13:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de porumb ale Republicii Moldova au coborât la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii șase ani, în condițiile în care fermierii amână recoltarea din cauza umidității ridicate a boabelor și a costurilor mari de uscare. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada iulie–octombrie 2026, Moldova a exportat doar 29.943 de tone de porumb, cu 4,6% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Volumul este de peste două ori și jumătate mai mic decât în sezoanele 2022 și 2023, când exporturile depășeau 79.000 de tone. Un rezultat mai slab decât cel actual a fost înregistrat doar în 2024, când livrările au însumat 26.026 de tone.

Deși cantitățile exportate s-au redus, prețul mediu a crescut cu 4,3%, până la 4,40 lei pentru un kilogram, fiind cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Valoarea totală a exporturilor a constituit 131,7 milioane de lei, aproape identică cu cea din perioada similară a anului trecut, de 132,5 milioane de lei.

Cea mai îngrijorătoare evoluție a fost înregistrată în octombrie, lună în care, în mod obișnuit, exporturile accelerează odată cu apariția noii recolte. În acest an, însă, Moldova a livrat peste hotare doar 1.726 de tone de porumb, cel mai mic volum pentru luna octombrie din întreaga perioadă analizată. Spre comparație, în octombrie 2021 au fost exportate aproape 50.000 de tone, iar în octombrie 2023 – peste 53.000 de tone.

Potrivit lui Iurie Rija, explicația se află chiar pe câmpurile agricultorilor. Porumbul are în prezent o umiditate de 18–20%, iar uscarea artificială la acest nivel presupune costuri care nu sunt rentabile pentru producători.

Din acest motiv, o bună parte din recolta de porumb rămâne nerecoltată, agricultorii preferând să aștepte venirea gerurilor, când boabele vor pierde natural din umiditate. La această problemă se adaugă și insuficiența spațiilor de depozitare, care îi determină pe fermieri să amâne lucrările de recoltare.

Datele analizate arată că aproape 72% din exporturile perioadei, respectiv 21.510 tone, au fost realizate în luna iulie, în principal din stocurile recoltei precedente. Ulterior, livrările s-au redus drastic: 3.434 de tone în august, 3.273 de tone în septembrie și numai 1.726 de tone în octombrie.

Cu toate acestea, economistul anticipează o posibilă revenire a exporturilor în lunile următoare. Potrivit lui Rija, recolta actuală se anunță mai bună decât cele din precedentele două sezoane, iar odată cu accelerarea recoltării, cantitățile livrate peste hotare ar urma să crească în timpul iernii.

În ceea ce privește exportatorii, piața este dominată de trei companii care au realizat împreună 58,3% din livrări. OROM-IMEXPO a exportat 6.208 tone, echivalentul a 20,7% din total, urmată de ANCOM-AGRO, cu 6.105 tone, și RUSAGRO-PRIM, cu 5.154 de tone. În clasament urmează ANVAR-COM, cu 4.080 de tone, și AVVATERRA-SM, cu 3.514 tone.

O particularitate a exporturilor de porumb este orientarea acestora spre piețele din afara Uniunii Europene. Principala destinație a fost Libanul, care a cumpărat 12.519 tone, reprezentând 41,8% din totalul exporturilor, la un preț mediu de 4,44 lei/kg.

Pe următoarele poziții s-au clasat Ucraina, cu 4.172 tone, Turcia, cu 3.995 tone, Grecia, cu 3.126 tone, și Cipru, cu 2.980 tone.