Ar fi cerut 800 de euro pentru a-l scăpa pe un tânăr de armată. Acum ar putea ajunge la ÎNCHISOARE

15 Sept. 2021, 09:39
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
15 Sept. 2021, 09:39 // Actual //  MD Bani

Comandantul Centrului militar teritorial Edineț al Ministerului Apărării a ajuns în vizorul Centrului Național Anticorupție și al procurorilor anticorupție, după ce ar fi extorcat și primit 800 de euro de la un tânăr, pentru a-l elibera de armată.

Conform rigorilor militare, acesta a fost plasat în arestul Comenduirii militare a Armatei naționale.

„Astfel, în virtutea statutului și funcției pe care o deține, colonelul ar fi promis eliberarea documentului de recrut, fără ca tânărul de 18 ani să fie încorporat și să-și îndeplinească serviciul militar în cadrul Forțelor Armate. Funcționarul ar fi condiționat ca banii să-i fie transmiși în câteva tranșe, prima fiind de 200 de euro, împreună cu pachetul de acte necesare. Acțiunile speciale de investigație și urmărire penală întreprinse de ofițerii CNA s-au soldat cu reținerea în flagrant delict a funcționarului, în momentul primirii celei de a doua tranșe din suma extorcată, și anume 600 de euro”, anunță CNA.

Pe faptele expuse mai sus a fost pornită o cauză penală pe corupere pasivă.

„Pentru infracțiunea ce i se incriminează, dacă va fi găsit vinovat, persoana publică riscă o pedeapsă cu închisoare de până la 7 ani cu amendă în mărime de la 80 000 la 120 000 lei şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani”, se mai arată în comunicatul CNA.

Conducerea urmăririi penale este în gestiunea Oficiului Nord al Procuraturii Anticorupție.

 

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.