Pierderi pentru ”elefantul” lui Sturza

Elefant Online SA, controlat de omul de afaceri Ion Sturza, compania care administrează platforma elefant.ro cu bonduri de 7,6 mil. lei românești listate la bursa de la Bucureşti şi care urmează să ajungă la scadenţă pe 27 septembrie 2021, a raportat afaceri de 104 mil. lei românești în primul semestru din 2021 şi pierderi nete de 3,8 milioane de lei românești (echivalentul a 775 mii euro).

Spre comparaţie, în prima jumătate din 2020, compania a avut afaceri de 102 mil. lei şi un profit net de 473.000 de lei, potrivit raportului semestrial publicat pe 13 septembrie după închiderea bursei, notează Ziarul Financiar.

Însă într-un comunicat, compania a anunţat că a avut profit în S1/2021, fără să menţioneze valoarea, ci doar că “profitul brut în primul semestru din 2021 a marcat, de asemenea, o creştere medie de 46%, în raport cu perioada similară din ultimele două exerciţii financiare”.

Comunicatul face referire la Elefant Online SA, deci situaţia individuală, la fel cum este raportată la bursa de la Bucureşti. “Elefant Online a obţinut în primele 6 luni din acest an, o valoare a GMV (gross merchandise value) de peste 120 milioane de lei, marcând astfel o creştere medie anuala de 31% la nivelul ultimilor doi ani”, se arată în comunicat.

“Vânzările nete ale companiei au fost într-o uşoară creştere de 2% faţă de perioada precedentă. Cele mai mari creşteri ale vânzărilor se datorează cărţilor, cărţi limba străină, genţi&accesorii şi nutriţiei”, se arată în raportul semestrial.

EBITDA a scăzut de la 2,9 mil. lei în S1/2020 la 136.186 lei la 6 luni din 2021. “Tendinţele tipice de sezonalitate cu obişnuita creştere a vânzărilor şi rentabilităţii în T3-T4 lasă loc unei îmbunătăţiri până la finalul anului”.

Elefant are bonduri de 7,6 mil. lei pentru care plăteşte o dobândă de 9% plătibilă semestrial. Potrivit datelor Confidas.ro, Elefant SA este deţinută în proporţie de 60,7% de Millennium Gold Resources Limited, înregistrat în Cipru, OLIF BV din Olanda cu 29,4% şi Catalyst Romania Sca Sicar cu 9,92%.

Elefant.ro a pornit ca librărie online în 2009. Acum are zece linii suplimentare de produse, inclusiv mobilă și electronice.

Platforma a fost lansată în iunie 2010 și este cea mai cunoscută investiție a lui Ion Sturza făcută în România, fiind cel mai mare retailer online de carte de pe piața locală, care în ultimii ani s-a repoziționat ca un mall al familiei.

#Sturza #elefant.ro #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se transformă treptat dintr-o țară în care domina consumul de ceai într-una în care cafeaua ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană. Consumul anualizat de cafea boabe și măcinată a depășit, în primul trimestru al anului 2026, pragul de 200 de cești pentru fiecare persoană adultă, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță.

Economistul estimează că, până la sfârșitul anului, consumul ar putea trece de 210 cești per adult. Evoluția este spectaculoasă în comparație cu anii precedenți: în 2020 se consumau aproximativ 99 de cești, iar în 2015 – doar 41.

Astfel, consumul actual este de peste două ori mai mare decât acum cinci-șase ani și de aproape cinci ori mai ridicat decât în urmă cu un deceniu.

Diferența față de începutul anilor 2000 este și mai pronunțată. Potrivit estimărilor economistului, în anul 2000 consumul de cafea boabe și măcinată era echivalentul unei singure cești pe an pentru fiecare adult. Într-un sfert de secol, cafeaua a trecut astfel de la statutul unui produs marginal la unul consumat în mod obișnuit.

Creșterea continuă în pofida scumpirii puternice a cafelei importate. În anul 2024, prețul mediu de import era de aproximativ nouă dolari pentru un kilogram, iar în trimestrul al treilea din 2025 acesta ajunsese la 13,56 dolari. În anumite perioade, majorarea anuală s-a apropiat de 50%.

În primul trimestru din 2026, creșterea anuală a prețului de import a fost estimată la aproximativ 37%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii 25 de ani.

„Prețul crește, dar moldovenii beau tot mai multă cafea”, constată Veaceslav Ioniță. În opinia sa, tendința arată că nu mai este vorba doar despre consumul unui produs alimentar, ci despre o schimbare de comportament și de cultură.

Cu toate acestea, Republica Moldova rămâne sub media mondială, estimată la aproximativ 290 de cești per adult anual. Dacă ritmul actual de creștere se va menține, țara noastră ar putea ajunge în câțiva ani la media globală. Distanța față de statele europene cu o cultură veche a cafelei rămâne însă mare, consumul depășind în unele dintre acestea 1.000 de cești anual.

Economistul explică ascensiunea cafelei prin influența diasporei, dezvoltarea sectorului HoReCa și răspândirea cafenelelor. Moldovenii care au locuit și au muncit în Italia, Portugalia, Franța sau Germania au adus acasă inclusiv obiceiurile de consum din aceste țări.

În același timp, cafeaua nu mai este băută doar dimineața, acasă. Aceasta este consumată la serviciu, în timpul întâlnirilor, în cafenele, la benzinării sau în drum spre muncă. La dezvoltarea pieței contribuie și răspândirea espressoarelor în gospodării, apariția cafenelelor specializate și dezvoltarea prăjitoriilor locale.

Ioniță precizează că analiza vizează doar cafeaua boabe și măcinată. Dacă ar fi luate în calcul și cafeaua solubilă, precum și preparatele pe bază de cafea, dimensiunea reală a consumului ar fi și mai mare.

„Moldova a descoperit cafeaua și se pare că nu mai vrea să renunțe la ea”, concluzionează economistul. Dacă tendința va continua, atingerea pragului de 300 de cești anual pentru fiecare adult nu mai pare un scenariu îndepărtat.