Încă 2,77 milioane EUR pentru implementarea proiectului „Aprovizionare cu apă și canalizare" din raionul Cahul

Raionul Cahul va primi 2,77 milioane de euro resurse nerambursabile suplimentare pentru implementarea proiectului „Aprovizionare cu apă și canalizare”. În acest sens, Ministerul Finanțelor, în numele Guvernului Republicii Moldova și municipiului Cahul, și Banca de Dezvoltare a Germaniei (KfW), în numele Guvernului Republicii Federale Germania, au semnat Acordul suplimentar de implementare a grantului și proiectului „UE pentru Moldova: Apă curată pentru Cahul” în valoare totală de 2,77 milioane euro (grant).

Potrivit informațiilor, acordul în cauză este menit să co-finanțeze proiectul „Aprovizionare cu apă și canalizare în raionul Cahul” finanțat în baza Acordului de Finanţare şi Proiectului încheiat, la data de 1 august 2018, între KfW, Republica Moldova şi Municipiul Cahul, conform căruia KfW a acordat Republicii Moldova un grant în sumă de 23,5 milioane euro, suplimentat ulterior de Uniunea Europeană cu 10,12 milioane euro.

Scopul proiectului constă în reabilitarea și extinderea infrastructurii de aprovizionare cu apă și canalizare în raionul Cahul. Această activitate va aduce rezultate tangibile directe populației din raionul Cahul, prin minimizarea riscurilor pentru sănătate, vizând autoritățile administrației publice locale (municipalitatea Cahul, raionul Cahul, Cotihana și Crihana Veche), S.A. Apă Canal Cahul, Agenția de Dezvoltare Regională Sud și societatea civilă, precum îmbunătățirea protecției mediului și utilizarea mai inteligentă a resurselor naturale.

Prin această finanțare suplimentară, bugetul total al proiectului va însuma 36,4 milioane euro asistență nerambursabilă, inclusiv 12,9 milioane euro contribuția Uniunii Europene.

#proiect

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.