Încă 2,77 milioane EUR pentru implementarea proiectului „Aprovizionare cu apă și canalizare" din raionul Cahul

Raionul Cahul va primi 2,77 milioane de euro resurse nerambursabile suplimentare pentru implementarea proiectului „Aprovizionare cu apă și canalizare”. În acest sens, Ministerul Finanțelor, în numele Guvernului Republicii Moldova și municipiului Cahul, și Banca de Dezvoltare a Germaniei (KfW), în numele Guvernului Republicii Federale Germania, au semnat Acordul suplimentar de implementare a grantului și proiectului „UE pentru Moldova: Apă curată pentru Cahul” în valoare totală de 2,77 milioane euro (grant).

Potrivit informațiilor, acordul în cauză este menit să co-finanțeze proiectul „Aprovizionare cu apă și canalizare în raionul Cahul” finanțat în baza Acordului de Finanţare şi Proiectului încheiat, la data de 1 august 2018, între KfW, Republica Moldova şi Municipiul Cahul, conform căruia KfW a acordat Republicii Moldova un grant în sumă de 23,5 milioane euro, suplimentat ulterior de Uniunea Europeană cu 10,12 milioane euro.

Scopul proiectului constă în reabilitarea și extinderea infrastructurii de aprovizionare cu apă și canalizare în raionul Cahul. Această activitate va aduce rezultate tangibile directe populației din raionul Cahul, prin minimizarea riscurilor pentru sănătate, vizând autoritățile administrației publice locale (municipalitatea Cahul, raionul Cahul, Cotihana și Crihana Veche), S.A. Apă Canal Cahul, Agenția de Dezvoltare Regională Sud și societatea civilă, precum îmbunătățirea protecției mediului și utilizarea mai inteligentă a resurselor naturale.

Prin această finanțare suplimentară, bugetul total al proiectului va însuma 36,4 milioane euro asistență nerambursabilă, inclusiv 12,9 milioane euro contribuția Uniunii Europene.

#proiect

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.