OFICIAL! Candidatul PAS la funcția de primar de Bălți. Este un om de afaceri și fost membru PLDM

Partidul Acțiune și Solidaritate a decis. Deputatul Boris Marcoci va fi candidatul partidului la alegerile locale din Bălți. Decizia a fost luată la ședinţa Biroului Permanent Naţional PAS din 20 septembrie 2021, anunță vicepreședintele Parlamentului, Mihai Popșoi, scrie Realitatea.md.

Alegerile locale noi pentru funcția de primar al municipiului Bălți vor avea loc în data de 21 noiembrie 2021.

„Partidul Acțiune și Solidaritate înţelege importanţa alegerilor anticipate din municipiul Bălţi, al doilea oraş ca importanţă din ţară. Multiplele probleme ale urbei pot fi soluţionate doar de către o echipă puternică şi capabilă să înţeleagă doleanţele bălţenilor. Iată de ce, la şedinţa Biroului Permanent Naţionale PAS din 20 septembrie 2021 din partea formaţiunii a fost înaintată candidatura deputatului Boris Marcoci. Domnul Marcoci şi-a legat viaţa de „capitala Nordului”, construind acolo familia şi vatra, îi ştie toate păsurile şi necazurile şi este cunoscut şi apreciat de bălţeni. Împreună cu echipa PAS, vom face o campanie în care să-i convingem pe locuitorii municipiului că merită să trăiască într-un oraş curat, comod şi primitor”, a scris Popșoi.

Boris Marcoci este un om de afaceri din Bălți. Acesta a fost ales în anul 2010, în Parlament, pe listele Partidului Liberal Democrat din Moldova. În 2015, Marcoci a candidat de asemenea la funcția de primar de Bălți, fiind membru PLDM.

În decembrie 2016, acesta a anunțat că părăsește PLDM. Acest lucru s-a întâmplat după arestarea liderului partidului, Vlad Filat.

În spațiul online au apărut infomații precum că în toamna anului 2015, Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti i-a acordat Ordinul „Gloria Muncii” lui Boris Marcoci, iar în 2016, acesta a fost distins cu premiul cel mai bun antreprenor în sectorul construcțiilor din Bălți, printr-un ordin semnat de premierul Pavel Filip.

Realitatea.md precizează că funcția de edil al municipiului Bălți a rămas vacantă după ce fostul primar, Renato Usatîi, și-a dat demisia. Atribuțiile sale au fost preluate de către Tatiana Dubițkaia. Ordinul a fost semnat de Usatîi cu o zi înainte de a se elibera din funcție.

Amintim că Renato Usatîi și-a depus oficial demisia de la șefia Primăriei în data de 2 septembrie la o întrunire cu bălțenii. Politicianul spune că a rămas dezamăgit de rezultatul obținut în oraș la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. În cadrul întrevederii, Usatîi și-a prezentat raportul de activitate.

În total, în data de 21 noiembrie 2021, vor avea loc alegeri locale noi în 15 localități.

#alegeri locale #balti #candidat #PAS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.