OFICIAL! Candidatul PAS la funcția de primar de Bălți. Este un om de afaceri și fost membru PLDM

Partidul Acțiune și Solidaritate a decis. Deputatul Boris Marcoci va fi candidatul partidului la alegerile locale din Bălți. Decizia a fost luată la ședinţa Biroului Permanent Naţional PAS din 20 septembrie 2021, anunță vicepreședintele Parlamentului, Mihai Popșoi, scrie Realitatea.md.

Alegerile locale noi pentru funcția de primar al municipiului Bălți vor avea loc în data de 21 noiembrie 2021.

„Partidul Acțiune și Solidaritate înţelege importanţa alegerilor anticipate din municipiul Bălţi, al doilea oraş ca importanţă din ţară. Multiplele probleme ale urbei pot fi soluţionate doar de către o echipă puternică şi capabilă să înţeleagă doleanţele bălţenilor. Iată de ce, la şedinţa Biroului Permanent Naţionale PAS din 20 septembrie 2021 din partea formaţiunii a fost înaintată candidatura deputatului Boris Marcoci. Domnul Marcoci şi-a legat viaţa de „capitala Nordului”, construind acolo familia şi vatra, îi ştie toate păsurile şi necazurile şi este cunoscut şi apreciat de bălţeni. Împreună cu echipa PAS, vom face o campanie în care să-i convingem pe locuitorii municipiului că merită să trăiască într-un oraş curat, comod şi primitor”, a scris Popșoi.

Boris Marcoci este un om de afaceri din Bălți. Acesta a fost ales în anul 2010, în Parlament, pe listele Partidului Liberal Democrat din Moldova. În 2015, Marcoci a candidat de asemenea la funcția de primar de Bălți, fiind membru PLDM.

În decembrie 2016, acesta a anunțat că părăsește PLDM. Acest lucru s-a întâmplat după arestarea liderului partidului, Vlad Filat.

În spațiul online au apărut infomații precum că în toamna anului 2015, Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti i-a acordat Ordinul „Gloria Muncii” lui Boris Marcoci, iar în 2016, acesta a fost distins cu premiul cel mai bun antreprenor în sectorul construcțiilor din Bălți, printr-un ordin semnat de premierul Pavel Filip.

Realitatea.md precizează că funcția de edil al municipiului Bălți a rămas vacantă după ce fostul primar, Renato Usatîi, și-a dat demisia. Atribuțiile sale au fost preluate de către Tatiana Dubițkaia. Ordinul a fost semnat de Usatîi cu o zi înainte de a se elibera din funcție.

Amintim că Renato Usatîi și-a depus oficial demisia de la șefia Primăriei în data de 2 septembrie la o întrunire cu bălțenii. Politicianul spune că a rămas dezamăgit de rezultatul obținut în oraș la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. În cadrul întrevederii, Usatîi și-a prezentat raportul de activitate.

În total, în data de 21 noiembrie 2021, vor avea loc alegeri locale noi în 15 localități.

#alegeri locale #balti #candidat #PAS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.