Riscuri: De ce se tem bancherii din Republica Moldova?

În sistemul financiar persistă riscurile-cheie tradiționale (macroeconomic, de credit), actualmente depășite de riscul COVID-19, arată raportul de stabilitate financiară a Băncii Naționale a Moldovei.

Ratingul riscurilor, determinat de BNM, a poziționat riscul COVID-19 ca cel mai important risc, fiind caracterizat de impactul potențial ridicat și de probabilitate înaltă de materializare. Al doilea risc după importanță este riscul macroeconomic, cu capacitate dificilă de gestiune și impact potențial ridicat, dar și o probabilitate de materializare medie spre ridicată. Riscul de credit, poziționat pe locul 3, este caracterizat ca un risc cu probabilitate medie de apariție, impact potențial mediu spre ridicat și o capacitate de gestiune relativ dificilă, cu toate acestea se observă o descreștere a scorului atribuit pe toate dimensiunile analizate.

În dinamică se observă o descreștere a importanței pentru majoritatea riscurilor analizate, cu excepția riscului geopolitic (se menține la același nivel). Majoritatea respondenților consideră domeniul politic (91 la sută) și economia reală (82 la sută) surse potențiale ale riscului sistemic.

Probabilitatea de apariție, în următoarele 12 luni, a unui eveniment cu impact ridicat asupra sistemului se diminuează ușor comparativ cu iterația anterioară a sondajului, rămânând la un nivel înalt. Pe termen mediu (1-3 ani), probabilitatea privind producerea unui asemenea eveniment este în creștere ușoară pe parcursul anului 2020.

Reziliența actuală a sistemului financiar este una moderat înaltă (82 la sută), în perspectivă anticipându-se menținerea nivelului actual de soliditate (73 la sută).

#risc #bănci #COVID-19

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.