PAS vrea să scoată offshore-urile la mal. Despre ce este vorba?

Companiile offshore din Republica Moldova ar putea fi obligate să-și declare beneficiarii efectivi, potrivit inițiativei ligislative a deputatului Dumitru Alaiba. Proiectul se află pe agenda Parlamentului.

Proiectul urmărește anularea „secretului offshore” și asigurarea unei transparențe maxime a societăților comerciale de pe teritoriul Republicii Moldova. Mai mult, prin această inițiativă se vrea scoaterea din anonimat a beneficiarilor efectivi ai firmelor offshore.

Astfel, proiectul de lege pentru modificarea legii privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali propune implementarea unor prevederi prin care lista beneficiarilor efectivi ai tuturor companiilor cu fondatori în jurisdicții netransparente să fie publică.

În Registrul de stat al persoanelor juridice ar putea fi incluse și datele personale ale beneficiarilor efectivi, care dețin sau controlează o persoană fizică, juridică sau administratorul unei societăți de investiții, o persoană în al cărei nume se desfășoară o activitate sau se realizează o tranzacție și/sau care deține dreptul de proprietate/controlul asupra a cel puțin 25% din acțiuni sau din dreptul de vot al persoanei juridice ori asupra bunurilor aflate în administrare fiduciară.

„Vrem să cunoaștem numele celor care sub „secretul offshoreˮ ascund evaziuni fiscale, corupție, crime organizate, spălări de bani, atacuri raider. În ultimul deceniu, dar și înainte de aceasta, noi am fost martori la foarte multe crime financiare. Aici mă refer inclusiv la atacuri raiduri, când peste noapte acțiunile proprietarilor legitimi sunt furate, în baza documentelor trucate. Noi am fost martori la furtul unui miliard din Banca Națională. Această crimă economică a sărăcit populația, Noi am fost martori cum 22 miliarde de dolari au fost spălați în baza unor hotărâri de judecată corupte. Noi am fost martori la finanțarea ilegală a unui partid, mă refer la PSRM și dosarul Bahamas. Toate aceste crime financiare au un lucru comun- implicare companiilor anonime, companii „offshore”, declară Alaiba.

Mai mult, așa-zisele companii offshore, sau companii înregistrate în jurisdicții cu risc sporit, după cum sunt definite de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, sunt începutul și sfârșitul evaziunii fiscale, corupției, crimei organizate, spălărilor de bani, atacurilor raider și a multor altor crime. Asta, din cauza anonimatului beneficiarilor efectivi.

Potrivit notei informative a proiectului, se urmărește asigurarea unei transparențe maxime a societăților comerciale de pe teritoriul țării, prin crearea unor precondiții ca lista beneficiarilor efectivi a tuturor companiilor cu fondatori în jurisdicții netransparente să fie publică. Conform datelor incluse în notă, în Republica Moldova sunt peste 500 de companii offshore.

Datele Organizației Global Financial Integrity relevă că fluxul ilicit de capital din comerț al Republicii Moldova se cifrează la 1,4 miliarde USD. Prin supraeveluarea importurilor sunt scoși din țară între 350-400 milioane USD. Acești bani pleacă și se opresc în paradisul fiscal. O parte din bani vin în țară sub formă de „investiții străine” din paradisurile fiscale.

#offshore #transparență #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comerțul exterior al Republicii Moldova continuă să crească în 2026, însă diferența dintre ceea ce țara cumpără și ceea ce reușește să vândă peste hotare rămâne mare. În primele șase luni ale anului, Moldova a exportat mărfuri de 1,65 miliarde de euro și a importat de aproape 5 miliarde de euro, ceea ce a împins deficitul comercial la peste 3,33 miliarde de euro.

Datele Biroului Național de Statistică arată că, în ianuarie–iunie 2026, exporturile au însumat 1,6 miliarde de euro, în creștere cu 12,5% față de aceeași perioadă din 2025. Importurile au ajuns însă la 4,9857 miliarde de euro, după o creștere de 6,5%.

Deși exporturile cresc aproape de două ori mai repede decât importurile, decalajul acumulat este atât de mare încât balanța comercială rămâne puternic negativă. Deficitul a ajuns la 3,3352 miliarde de euro, cu 120,1 milioane de euro, sau 3,7%, peste nivelul din prima jumătate a anului trecut.

Altfel spus, la fiecare un euro obținut din exporturi, Moldova cheltuie aproximativ trei euro pentru importuri. Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi este de numai 33,1%, chiar dacă indicatorul s-a îmbunătățit cu 1,8 puncte procentuale într-un an.

În ceea ce privește structura exporturilor, creșterea nu este alimentată de reexporturi, ci de mărfurile autohtone. Exporturile de produse moldovenești au urcat cu 16,4%, până la 1,309 miliarde de euro, și reprezintă deja 79,3% din total. În schimb, reexporturile au scăzut ușor, cu 0,3%, până la 341,2 milioane de euro.

Agricultura a devenit unul dintre principalele motoare ale revenirii exporturilor. Livrările de cereale și produse pe bază de cereale au crescut de 1,6 ori, cele de semințe și fructe oleaginoase cu 41,5%, iar exporturile de grăsimi și uleiuri vegetale au fost de 2,3 ori mai mari decât în prima jumătate a anului trecut. Exporturile de articole prelucrate din metal au avansat cu 50,1%.

În schimb, unele sectoare tradiționale au mers în sens opus. Exporturile de băuturi alcoolice și nealcoolice au scăzut cu 10,2%, cele de energie electrică cu 36,3%, iar exporturile de vehicule rutiere s-au redus cu 17%. Inclusiv livrările de mașini și aparate electrice, cea mai importantă categorie în structura exporturilor, au coborât cu 1,4%.

Exporturile către Germania au crescut de 1,7 ori, cele către Italia cu 28,2%, iar livrările în Turcia cu 25,9%. Exporturile către Liban s-au majorat de 2,1 ori, în special datorită porumbului și bovinelor. În același timp, exporturile spre SUA s-au prăbușit cu 36,7%, cele către Georgia cu 39,4%, iar către Arabia Saudită cu 44,2%.

România rămâne cea mai importantă piață pentru mărfurile moldovenești, absorbind 27,3% din toate exporturile. Urmează Turcia cu 13,5%, Italia cu 9,9%, Cehia cu 8,6%, Ucraina cu 7,6% și Germania cu 5,4%. Doar aceste șase state concentrează 72,3% din exporturile Republicii Moldova.

Uniunea Europeană în ansamblu absoarbe 64,2% din exporturile Moldovei, în valoare de peste 1,059 miliarde de euro. În același timp, 55,2% dintre importuri provin din UE.

Pe partea importurilor, energia continuă să domine. Gazele și produsele industriale obținute din gaz reprezintă 10,6% din total, iar petrolul și produsele petroliere încă 9,4%. Importurile de produse petroliere au crescut cu 23,9%, iar cele de gaze cu 11%.

Achizițiile din Argentina au crescut de 9,4 ori, iar cele din Egipt de 3,9 ori. În același timp, importurile din Federația Rusă au avansat cu 25,8%. La polul opus, importurile din Kazahstan s-au prăbușit cu 83,6%, iar cele din SUA cu 21,3%.

Datele pentru luna iunie arată totuși o accelerare a exporturilor. Moldova a vândut peste hotare mărfuri de 274 milioane de euro, cu 18,7% mai mult decât în iunie 2025, în timp ce importurile au crescut cu 9,9%, până la 813,6 milioane de euro.

Chiar și în aceste condiții, numai în luna iunie deficitul comercial a fost de 539,6 milioane de euro. Practic, într-o singură lună, Moldova a cumpărat din exterior cu peste jumătate de miliard de euro mai multe mărfuri decât a reușit să exporte.

#comert #export #Moldova