Igor Grosu despre scumpirile care ne așteaptă: Guvernul se gândește deja să vină cu un mecanism de compensare

Guvernul pregătește un ajutor financiar pentru cetățenii care nu vor putea face față scumpirilor ce ne așteaptă. O spune președintele Parlamentului, Igor Grosu, potrivit căruia Executivul va interveni cu compensații, în special, în cazul tarifelor la gazele naturale, în eventualitatea în care facturile vor fi mai mari, notează IPN.

„Acolo unde scumpirile vor fi cauzate de factori externi, pentru că sunt multe lucruri pe care le importăm, inclusiv, resurse energetice, Guvernul se gândește deja să vină cu un mecanism de compensare. Guvernele din toate țările europene, vecinii noștri români, asta fac acum. Și noi vom veni cu compensarea creșterilor care nu pot fi gestionate de noi”, a spus Igor Grosu în cadrul emisiunii „Bună seara” de la M1.

Președintele Parlamentului spune că și la nivel legislativ se va interveni pentru a asigura micșorarea unor prețuri, fiind vorba, în special, de testele COVID-19. Igor Grosu spune că în cazul testelor COVID-19 s-a dezvoltat un adevărat business, iar prețurile exagerate ale testelor vor fi reduse prin modificarea Codului Vamal.

„Acolo unde pe nenorocirea oamenilor se fac bani, noi vom interveni. De exemplu, în această situație pandemică avem prețuri mari la teste. La următoarea ședință a Parlamentului ne propunem să modificăm Codul Vamal și să reglementăm costul de import al testelor. În marea majoritate a cazurilor avem nevoie de aceste teste, iar acolo unde vom vedea că se fac bani pe nevoia oamenilor, vom interveni foarte dur, aveți promisiunea mea”, a mai spus Grosu.

În prezent, valoarea unui test RT-PCR este de până la 800 de lei, iar valoarea testelor antigen ajunge până la 400 de lei.

#compensatii #Igor Grosu #scumpiri #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile Republicii Moldova au crescut după semnarea Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană (DCFTA), însă structura exporturilor rămâne concentrată într-un număr limitat de produse, iar economia are încă dificultăți în a trece spre sectoare mai sofisticate. Concluziile apar într-o analiză publicată de Fondul Monetar Internațional în raportul „Selected Issues” dedicat Republicii Moldova.

Potrivit FMI, exporturile Moldovei au crescut cu aproximativ 52% după 2014, iar UE a devenit principalul motor al acestei evoluții. Ponderea exporturilor moldovenești către piața europeană a urcat de la 53% la 67% între 2014 și 2024, ceea ce reflectă o reorientare clară a comerțului către economia europeană.

„Creșterea exporturilor a fost susținută în principal de echipamente de transport, produse alimentare și materii prime, care au generat peste 70% din avansul total al exporturilor în ultimul deceniu. Totuși, în ultimii ani ritmul exporturilor a încetinit, în special din cauza perturbărilor logistice și comerciale generate de războiul din Ucraina”, se arată în documentul FMI.

Analiza FMI arată că structura exporturilor Moldovei se schimbă treptat. Dacă în trecut exporturile erau dominate de fructe, legume și produse textile, în prezent a crescut rolul mașinilor, echipamentelor electrice și componentelor industriale, semn al unei integrări mai profunde în lanțurile de producție europene.

Totuși, economia rămâne vulnerabilă din cauza unei diversificări limitate. Indicatorii analizați de FMI arată că Moldova depinde în continuare de un număr relativ mic de produse și piețe de export, ceea ce o face mai expusă la șocuri externe, fluctuații de preț sau schimbări de cerere.

„Un alt element important este durata relațiilor comerciale. În medie, o relație de export între Moldova și un anumit partener durează aproximativ trei ani, ceea ce indică un nivel ridicat de volatilitate. Relațiile comerciale cu statele UE sunt însă mai stabile decât cele cu alte piețe, datorită cererii mai previzibile și alinierii standardelor comerciale”, mai sune FMI.

FMI constată și că nivelul calitativ al exporturilor moldovenești este încă sub media UE. Unele produse, în special din industria textilă și componentele auto, au reușit să intre în segmente cu valoare mai mare, însă majoritatea exporturilor rămân în zona produselor cu complexitate medie.

Analiza structurii economice arată că Moldova exportă în principal produse agricole și textile, care se află la periferia așa-numitului „spațiu al produselor”, unde se concentrează bunurile mai puțin sofisticate. Produsele cu valoare tehnologică ridicată, precum mașinile sau electronicele, sunt mai puțin reprezentate, ceea ce limitează posibilitățile de diversificare rapidă.

FMI estimează însă că aderarea la Uniunea Europeană ar putea impulsiona semnificativ exporturile Moldovei. Modelele econometrice indică o posibilă creștere de aproximativ 16% a exporturilor după aderare, cu efecte mai puternice în sectoare precum mașini, echipamente electrice și metalurgie, unde integrarea în lanțurile industriale europene este mai rapidă.

Pentru a valorifica aceste oportunități, FMI recomandă accelerarea reformelor structurale, investiții în infrastructura de transport și logistică, îmbunătățirea accesului la finanțare pentru exportatori și dezvoltarea competențelor tehnice și industriale. De asemenea, atragerea investițiilor străine directe este considerată esențială pentru transferul de tehnologii și creșterea competitivității economiei.

Potrivit FMI, dacă aceste reforme vor continua, Moldova ar putea trece treptat de la o economie bazată pe exporturi agricole și manufacturi simple la una cu produse mai sofisticate și valoare adăugată mai mare, ceea ce ar face creșterea economică mai stabilă și mai rezistentă la șocuri externe.

#exporturi #FMI #Moldova