Așa-numitul Minister de Externe de la Tiraspol a criticat proiectul de lege adoptat de Parlamentul Moldovei privind uniformizarea regimului fiscal și vamal pe ambele maluri ale Nistrului, acuzând autoritățile de la Chișinău de presiuni economice.
Într-un comunicat oficial, instituția „condamnă ferm” inițiativa, care, potrivit acesteia, prevede „introducerea unor noi poveri pentru agenții economici din regiune sub forma TVA și accizelor”.
Tiraspolul susține că autoritățile moldovene „blochează un proces real de negocieri” și „folosesc forme inadmisibile de presiune, încercând să provoace o criză socio-economică în regiune”.
De asemenea, în comunicat se afirmă că „tentativele de a impune un regim de dublă impozitare nu au nimic în comun cu principiile unei soluționări pașnice a conflictului” și ar contraveni normelor comerciale internaționale, inclusiv standardelor europene.
Reprezentanții regiunii avertizează și asupra unor consecințe economice: „Planurile de extragere a resurselor din sfera socio-economică pot duce la riscuri de închidere a întreprinderilor, pierderea locurilor de muncă și destabilizare regională”.
Totodată, Tiraspolul respinge declarațiile Chișinăului privind sprijinul pentru populația din regiune, menționând că „propaganda despre o pretinsă grijă față de locuitorii Transnistriei este sortită eșecului”.
În același timp, autoritățile nerecunoscute afirmă că Republica Moldova „a ales calea confruntării, ignorând apelurile societății și mediului economic din regiune”, și solicită implicarea actorilor internaționali pentru a preveni escaladarea tensiunilor.
Pe de altă parte, autoritățile de la Chișinău susțin că legea urmărește eliminarea discrepanțelor fiscale și aplicarea unor reguli uniforme pe întreg teritoriul țării. Documentul prevede introducerea treptată a TVA și accizelor pentru anumite produse, eliminarea facilităților fiscale și unificarea regulilor de import-export până în 2030.
Legea mai prevede crearea unui Fond de convergență, alimentat inclusiv din taxele colectate în regiunea transnistreană, destinat dezvoltării infrastructurii și sprijinirii mediului de afaceri. Potrivit estimărilor autorităților, noile măsuri ar putea aduce venituri suplimentare de aproximativ 3,3 miliarde de lei anual la bugetul de stat.
