Prețurile alimentelor urcă la maximele ultimilor doi ani! Ormuz-ul blocat și seceta apasă piața globală

01 Mai 2026, 11:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Mai 2026, 11:59 // Actual //  Ursu Victor

Cotațiile globale la produsele agricole au atins cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, pe fondul blocajelor logistice și al condițiilor meteo extreme, potrivit unei analize publicate de Bloomberg.

Creșterea este alimentată de închiderea prelungită a strâmtorii Ormuz, dar și de efectele războiului din Iran, care au amplificat costurile energetice și au perturbat lanțurile de aprovizionare. În paralel, seceta severă afectează marile regiuni agricole din SUA, Asia și Australia.

Presiunile se resimt deja în prețurile alimentelor de bază, de la pâine și paste până la uleiuri vegetale. Cele mai mari scumpiri sunt înregistrate la grâu și porumb, culturi dependente de îngrășăminte. Contractele futures pentru grâu tranzacționate la Bursa din Chicago au crescut cu 11% din februarie, atingând maximele ultimilor aproape doi ani, în timp ce porumbul s-a scumpit cu circa 6% în ultimele două luni, la cel mai înalt nivel din ultimul an.

Situația este este influențată de deciziile unor fermieri din marile state producătoare de a reduce suprafețele cultivate, în încercarea de a limita costurile. În același timp, condițiile meteo devin un factor critic: seceta persistentă din Marile Câmpii ale SUA împinge prețurile în sus, iar prognozele nefavorabile sporesc incertitudinea în alte regiuni-cheie.

Pe termen scurt, presiunile ar putea continua și asupra altor produse, precum uleiul de palmier, soia sau porumbul, în funcție de evoluția vremii. Totodată, conflictul din Orientul Mijlociu riscă să mențină prețurile ridicate la combustibili, ceea ce va majora costurile de transport pentru toate mărfurile agricole, de la cafea la bumbac.

În paralel, Banca Mondială avertizează că prețurile îngrășămintelor ar putea crește cu 31% în 2026, pe fondul scumpirii ureei cu până la 60%. Disponibilitatea acestora ar putea scădea la cel mai redus nivel din 2022, afectând veniturile fermierilor și punând în pericol recoltele viitoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

01 Mai 2026, 13:03
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Mai 2026, 13:03 // Actual //  Ursu Victor

Piața muncii din Republica Moldova intră într-o zonă de risc, pe fondul scăderii numărului de persoane ocupate și al migrației populației active. Expertul economic Veaceslav Ioniță avertizează că sunt necesare măsuri urgente, inclusiv majorarea salariului minim, pentru a preveni dezechilibre majore în economie.

Datele arată o diminuare constantă a forței de muncă în ultimele decenii. Astfel, de la circa 1,6 milioane de persoane ocupate în 1990, la aproximativ 774 de mii în 2025. Deși numărul angajaților oficiali a crescut ușor în ultimii ani, acest avans nu reușește să compenseze scăderea generală a populației active.

În paralel, economia neoficială continuă să rămână o problemă majoră, cu peste 130 de mii de persoane care lucrează fără forme legale. Totodată, migrația a atins cote alarmante: aproape 923 de mii de moldoveni apți de muncă se află peste hotare, dintre care o mare parte sunt tineri.

„Dacă se menține acest ritm, în câțiva ani vom avea mai mulți tineri activi peste hotare decât în țară”, avertizează expertul.

Dezechilibrul demografic se adâncește și el. Numărul persoanelor vârstnice este în creștere, în timp ce generațiile tinere se reduc semnificativ. Această tendință pune presiune pe sistemul de pensii și pe bugetul public.

În același timp, salariile cresc, dar inegal. Pe malul drept al Nistrului, salariul mediu a ajuns la peste 15 mii de lei în 2025 și este estimat la peste 17 mii în 2026, în timp ce pe malul stâng rămâne de peste două ori mai mic.

Un alt paradox este creșterea numărului de persoane cu venituri mari. Tot mai mulți moldoveni câștigă peste 1.000 sau chiar 2.000 de euro lunar, iar numărul milionarilor în lei este în creștere rapidă.

Cu toate acestea, salariul minim rămâne sub standardele europene. În 2026, acesta ar urma să ajungă la aproximativ 6.300 de lei, adică sub 40% din salariul mediu, față de pragul de 50% recomandat în Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!