Natalia Gavrilița a avut o întrevedere cu Paolo Gentiloni, comisar european pentru economie. Despre ce au discutat

În perioada 27 – 28 septembrie, Natalia Gavrilița efectuează o vizită de lucru la Bruxelles. Aceasta este prima vizită în străinătate a Nataliei Gavrilița în calitate de prim-ministru. De dimineață aceasta a avut o întrevedere cu Charles Michel, Președintele Consiliului European, iar acum a urmat o întâlnire cu Paolo Gentiloni, comisar european pentru economie.

În cadrul vizitei, Natalia Gavrilița și-a exprimat recunoștința pentru susținerea de care a beneficiat Republica Moldova prin intermediul programului OMNIBUS MFA și pentru decizia de a fi rambursată cea de-a doua tranșă a asistenței OMNIBUS, în valoare de 50 de milioane de Euro, care va ajunge în Moldova la începutul lunii octombrie.

Oficialii au discutat despre necesitatea avansării recuperării banilor din frauda bancară. În acest context, prim-ministrul a menționat angajamentul ferm de a investiga și recupera aceste active, subliniind, totodată, că pentru aceasta este nevoie de o justiție funcțională. La fel, Natalia Gavrilița a solicitat asistența partenerilor europeni pentru consolidarea unor mecanisme durabile de susținere a companiilor mici și mijlocii din Moldova, inclusiv prin introducerea mecanismelor de șomaj parțial și șomaj tehnic, astfel ca acestea să poată face față provocărilor din perioada pandemică.

„Expertiza țărilor care au aplicat astfel de mecanisme de protejare a locurilor de muncă va fi foarte utilă pentru țara noastră. Suntem pregătiți să adoptăm deciziile necesare pentru a beneficia pe deplin de implementarea Planului de redresare economică. Suntem încrezători că putem implementa un nou program de asistență macrofinanciară din partea UE, cu creșterea componentului de grant”, a declarat premierul.

De asemenea, cei doi oficiali au abordat și tema reformelor din domeniul vamal și cel fiscal. În context, prim-ministrul a venit cu detalii despre adoptarea Codului vamal care a fost raliat la legislația Uniunii Europene, aceasta fiind una dintre condițiile importante pentru aprofundarea cooperării cu UE în domeniul vamal. Noul cod are drept scop unificarea, modernizarea și eficientizarea legislației vamale, precum și adaptarea la angajamentele asumate de țara noastră prin Acordul de Asociere cu UE.

Prim-ministrul a vorbit și despre importanța Parteneriatului Estic și Acordului de Liber Schimb Aprofundat, menționând că politicile Guvernului sunt orientate să dezvolte un model economic aliniat cu modelul economic european, axat pe digitalizare, eficiență energetică și economie verde.

#comisar european pentru economie #Paolo Gentiloni #intrevedere #Natalia Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.