Peste 20 de mii de tone de grâu din rezerva de stat vor fi împrumutate agenților economici

Peste 20 de mii de tone de grâu alimentar din rezervele de stat vir fi împrumutate agenţilor economici. Eliberarea grâului se va efectua în bază de contract, cu prezentarea unei garanţii bancare sau financiare al cărei cuantum va asigura reîntregirea stocurilor eliberate. Un proiect de hotărâre a Guvernului, publicat pentru consultări publice, autorizează Agenţia Rezerve Materiale, din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, pentru acordarea împrumutului, transmite IPN.

În proiect se menționează că, reieșind din cantitatea generală a stocului intangibil de grâu alimentar, păstrat în rezervele de stat şi a Planului de împrospătare a bunurilor materiale din rezervele de stat pentru anul curent, urmează a fi împrospătată cantitatea de 20787 tone de grâu alimentar, roada anului 2017.

Cantitatea de grâu alimentar urmează să fie eliberată din rezervele de stat agenţilor economici solicitanți, prioritar fiind selectați producătorii de făină, pâine şi produse de panificaţie, care asigură necesităţile populaţiei şi menţinerea stabilităţii sociale din ţară.

Un demers privind împrumutul grâului din rezervele de stat în vederea susținerii sectorului zootehnic afectat de seceta din anul 2020 a fost înaintat de către asociațiile producătorilor de carne și produse lactate, cu garanția restituirii acestuia de către beneficiari din roada anului 2021. Identificarea beneficiarilor finali de grâu alimentar este pusă în sarcina Agenției Rezerve Materiale.

Potrivit proiectului, restituirea grâului alimentar eliberat din rezervele de stat se va efectua din roada anului curent, în aceeași cantitate şi de aceeaşi calitate, până pe 1 octombrie 2021.

#roada anului #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.