Moldova, țara locuințelor vechi: avem peste 1,12 milioane de case și blocuri, dar 8 din 10 sunt la sat

Peste 1,12 milioane de case și blocuri de locuit au fost înregistrate în Republica Moldova la Recensământul din 2024, iar datele arată că majoritatea locuințelor sunt vechi, situate în mediul rural și construite din materiale tradiționale.

Potrivit Biroului Național de Statistică, peste 81% dintre aceste clădiri se află la sate și doar 18,7% în orașe. Aproape toate sunt case individuale – 97,7% din total, adică peste 1,09 milioane, în timp ce blocurile de apartamente reprezintă doar 0,9%.

Datele arată și cât de vechi sunt locuințele. Aproximativ 22% dintre clădiri au fost construite în perioada 1946–1960, alte 18,9% între 1961–1970 și 18,7% între 1971–1980, ceea ce înseamnă că o mare parte dintre oameni locuiesc în case ridicate acum câteva decenii. Construcțiile mai noi sunt mai puține la nivel național, dar mai frecvente în orașe, în special în municipiul Chișinău.

În ceea ce privește materialele de construcție, peste jumătate dintre clădiri, adică 53,7%, sunt din lut, iar 41% din piatră. Diferențele regionale sunt vizibile: în municipiul Chișinău și în regiunea Centru predomină clădirile din piatră, cu ponderi de peste 82% și, respectiv, 52,1%, iar la nivel de raioane cele mai mari valori se înregistrează în Dubăsari (84,3%) și Criuleni (83,2%). În schimb, în regiunea Nord, Sud și în UTA Găgăuzia predomină locuințele din lut, cu ponderi de 57,7%, 74,9% și 73,2%, cele mai ridicate fiind în raioanele Taraclia (77,7%) și Căușeni (77,5%).

Și acoperișurile reflectă aceeași realitate: aproape 80% dintre clădiri sunt acoperite cu azbest. Cea mai mare pondere se înregistrează în regiunea Nord, unde ajunge la 85,6%, urmată de Găgăuzia, cu 84,2%. În schimb, în Chișinău se observă o diversificare mai mare a materialelor, cu 23,8% acoperișuri din argilă și ceramică și 11,8% din metal.

În total, în aceste case și blocuri sunt peste 1,6 milioane de locuințe, dintre care 58,4% se află în mediul rural și 41,6% în mediul urban. Aproape 68,5% sunt în case cu o singură locuință, iar 30% în clădiri cu mai multe locuințe.

Diferențele dintre regiuni se văd clar și în modul de locuire. În mediul rural, 98,1% dintre locuințe sunt case, în timp ce în orașe 66,8% sunt în blocuri. La nivel de raioane, cele mai mari ponderi ale locuințelor în case individuale se regăsesc în Dubăsari (97,4%), Telenești (96,7%) și Șoldănești (96,4%), iar cele mai multe apartamente sunt concentrate în municipiile Chișinău (79,7%) și Bălți (68,8%).

În același timp, accesibilitatea rămâne redusă: doar 21,5% dintre blocurile de apartamente au rampă de acces, chiar dacă în Chișinău procentul este mai mare, de 32,9%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#recensământ #statistică #locuinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața muncii din Republica Moldova intră într-o zonă de risc, pe fondul scăderii numărului de persoane ocupate și al migrației populației active. Expertul economic Veaceslav Ioniță avertizează că sunt necesare măsuri urgente, inclusiv majorarea salariului minim, pentru a preveni dezechilibre majore în economie.

Datele arată o diminuare constantă a forței de muncă în ultimele decenii. Astfel, de la circa 1,6 milioane de persoane ocupate în 1990, la aproximativ 774 de mii în 2025. Deși numărul angajaților oficiali a crescut ușor în ultimii ani, acest avans nu reușește să compenseze scăderea generală a populației active.

În paralel, economia neoficială continuă să rămână o problemă majoră, cu peste 130 de mii de persoane care lucrează fără forme legale. Totodată, migrația a atins cote alarmante: aproape 923 de mii de moldoveni apți de muncă se află peste hotare, dintre care o mare parte sunt tineri.

„Dacă se menține acest ritm, în câțiva ani vom avea mai mulți tineri activi peste hotare decât în țară”, avertizează expertul.

Dezechilibrul demografic se adâncește și el. Numărul persoanelor vârstnice este în creștere, în timp ce generațiile tinere se reduc semnificativ. Această tendință pune presiune pe sistemul de pensii și pe bugetul public.

În același timp, salariile cresc, dar inegal. Pe malul drept al Nistrului, salariul mediu a ajuns la peste 15 mii de lei în 2025 și este estimat la peste 17 mii în 2026, în timp ce pe malul stâng rămâne de peste două ori mai mic.

Un alt paradox este creșterea numărului de persoane cu venituri mari. Tot mai mulți moldoveni câștigă peste 1.000 sau chiar 2.000 de euro lunar, iar numărul milionarilor în lei este în creștere rapidă.

Cu toate acestea, salariul minim rămâne sub standardele europene. În 2026, acesta ar urma să ajungă la aproximativ 6.300 de lei, adică sub 40% din salariul mediu, față de pragul de 50% recomandat în Uniunea Europeană.