Digitalizarea agriculturii: Moft sau Necesitate? Ce spune Victor Arpintin, reprezentantul companiei „Agrodronservicii”

Utilizarea dronelor în agricultură, demult nu mai este o noutate, inclusiv pentru fermierii din Republica Moldova. Aceștia țin cont de tendințele internaționale și apelează tot mai des la tehnologiile de ultimă oră. O parte dintre agricultori își cumpără apăratele zburătoare, ceilalți, preferă să achite companiilor care prestează servicii în acest domeniu. De ce totuși acești roboți capătă tot mai mare popularitate în rândurile agricultorilor: este un moft sau o necesitate?

Pentru a înțelege mai bine cum funcționează industria și dacă merită investit în această ”jucărie” performantă, agrofarm.md a luat legătura cu Victor Arpintin, reprezentantul companiei „Agrodronservicii”. Expertul este pilot de aviație cu o experiență de peste 40 de ani în domeniu, iar de doi ani este implicat în procesul de digitalizare a agriculturii, oferind sericii în acest sector.

Expertul spune că agricultorii trebuie să apeleze la o dronă doar după ce s-au informat și știu de ce au nevoie.

„Mulți o cumpără cu gândul de o folosi pe post de paznic – să verifice munca oamenilor, să se protejeze de furt etc. Dar drona este ineficientă în acest caz și asta în primul rând pentru că ea zboară puțin și nu reușește să monitorizeze tot și mai e și gălăgioasă și cel care vrea să fure, se poate ascunde de ea, când o aude”.

În schimb, apăratul cu elice este util când vine vorba de analiza pământului și a vegetației, dar și când vine vorba de pulverizare. Victor Arpintin spune că a identificat două categorii de drone agronom, cele care se ocupă de cercetare și cele pulverizatoare.

DRONELE ”CERCETAȘE”

Dronele specializate în analiză, sunt capabile să colecteze și să proceseze informații despre sol, plante și etapele de vegetație. Datorită spectrelor pe care le are încorporate, aceasta poate să identifice problemele care sunt pe terenurile agricole (umiditate, secetă, salinitate etc). De asemenea, ele pot face analiza plantelor și pot identifica etapele lor de dezvoltare. Informațiile acumulate de dronă trebuie să fie interpretate de un expert. Iar după prelucrarea indicatorilor se face un plan exact cu recomandări despre cantitatea fertilizanților și a pesticidelor care trebuie folosită, timpul optim de a fi introduse, dar și vremea recoltării.

Pentru a putea folosi la maxim capacitatea dronei, e nevoie de a o dota cu camere care au spectrele specializate. De obicei, cea mai mare parte din investiție e în camere și programele speciale.

”O dronă are în jur de 6, 7 camere, acestea funcționează simultan, iar senzorii atașați scanează plantele pentru a le evalua dezvoltarea. De obicei, rezultatele analizei și interpretare a datelor, ajung la agricultori în decurs de 24 ore.”

DRONELE PULVERIZATOARE

Pulverizarea pesticidelor, erbicidelor, și a îngrășămintelor cu ajutorul dronelor, este mai eficientă și economică decât pulverizarea tradițională. Randamentul se datorează modului în care elicele formează curenți de aer, acestea rotesc plantele pe mai multe părți, astfel asigură o protecție mai mare, pe o perioadă mai îndelungată. Astfel și cantitatea de substanțe utilizate, se micșorează. Volumul de apă folosit scade cu 90%, iar cel al fertilizanților și pesticidelor cu 30-40%.

Totuși, acestea sunt mai puțin utilizate în livezi sau în câmpurile protejate. Deocamdată în această zonă, nu sunt utile.

DRONELE ȘI LEGEA

Un alt aspect important pe care trebuie să o cunoască agricultorii înainte de a cumpăra un apărat zburător, este norma legală. Victor Arpintin spune că în Republica Moldova, cei care dețin o dronă cu masa mai mare de 0,5 kg, trebuie să aibă licență.

”Pentru a obține acest drept la zbor, proprietarul dronei trebuie să treacă un curs de instruire și apoi să susțină un examen. De asemenea, în fiecare an, drona trebuie să treacă revizia tehnică și, desigur, să fie asigurată.”

Un alt lucru important ce ține de norma juridică, este că zona liberă de zbor în țara noastră este de până la 100 metri înălțime. Iar zborul în zonele roșii, este interzis. Adică zborul este interzis în sate și orașe, iar pentru a putea efectua un zbor pe aceste teritorii, trebuie obținută permisiunea.

În cazul în care aceste reguli sunt încălcate, proprietarul este pedepsit prin retragerea licenței de zbor, iar amenda poate ajunge până la 30 de mii de lei.

Decizia de a cumpăra sau nu un utilaj zburător, ține de fiecare fermier în parte. Dar Victor Arpintin este convins că în următorii ani, tot mai mulți vor fi interesați de digitalizarea agriculturii. Lucru confirmat de creșterea numărului celor care apelează la serviciile lor. În cei doi ani de când activează pe piața din Republica Moldova, au analizat peste 98 de mii de ha de pământ.

Iar echipa lui oferă trei tipuri de servicii: analiză digitală, la necesitate, ceea ce înseamnă un singur zbor care se face la cererea agricultorului. Serviciu de monitorizare, care presupune un contract de lungă durată și reprezintă analiza pe întreg ciclu al vegetației și mai nou, au lansat serviciul de interpretare a datelor. De obicei, acesta este solicitat de agricultorii care au drone, dar nu știu cum să citească informația.

Foto: agrofarm.md

#drona #digitalizare #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.