Utilizarea dronelor în agricultură, demult nu mai este o noutate, inclusiv pentru fermierii din Republica Moldova. Aceștia țin cont de tendințele internaționale și apelează tot mai des la tehnologiile de ultimă oră. O parte dintre agricultori își cumpără apăratele zburătoare, ceilalți, preferă să achite companiilor care prestează servicii în acest domeniu. De ce totuși acești roboți capătă tot mai mare popularitate în rândurile agricultorilor: este un moft sau o necesitate?

Pentru a înțelege mai bine cum funcționează industria și dacă merită investit în această ”jucărie” performantă, agrofarm.md a luat legătura  cu Victor Arpintin, reprezentantul companiei „Agrodronservicii”. Expertul este pilot de aviație cu o experiență de peste 40 de ani în domeniu, iar de doi ani este implicat în procesul de digitalizare a agriculturii, oferind sericii în acest sector.

Expertul spune că agricultorii trebuie să apeleze la o dronă doar după ce s-au informat și știu de ce au nevoie.

 „Mulți o cumpără cu gândul de o folosi pe post de paznic – să verifice munca oamenilor, să se protejeze de furt etc. Dar drona este ineficientă în acest caz și asta în primul rând pentru că ea zboară puțin și nu reușește să monitorizeze tot și mai e și gălăgioasă și cel care vrea să fure, se poate ascunde de ea, când o aude”. 

În schimb, apăratul cu elice este util când vine vorba de analiza pământului și a vegetației, dar și când vine vorba de pulverizare. Victor Arpintin spune că a identificat două categorii de drone agronom, cele care se ocupă de cercetare și cele pulverizatoare.

DRONELE ”CERCETAȘE”

Dronele specializate în analiză, sunt capabile să colecteze și să proceseze informații despre sol, plante și etapele de vegetație. Datorită spectrelor pe care le are încorporate, aceasta poate să identifice problemele care sunt pe terenurile agricole (umiditate, secetă, salinitate etc). De asemenea, ele pot face analiza plantelor și pot identifica etapele lor de dezvoltare. Informațiile acumulate de dronă trebuie să fie interpretate de un expert. Iar după prelucrarea indicatorilor se face un plan exact cu recomandări despre cantitatea fertilizanților și a pesticidelor care trebuie folosită, timpul optim de a fi introduse, dar și vremea recoltării.

Pentru a putea folosi la maxim capacitatea dronei, e nevoie de a o dota cu camere care au spectrele specializate. De obicei, cea mai mare parte din investiție e în camere și programele speciale.

”O dronă are în jur de 6, 7 camere, acestea funcționează simultan, iar senzorii atașați scanează plantele pentru a le evalua dezvoltarea. De obicei, rezultatele analizei și interpretare a datelor, ajung la agricultori în decurs de 24 ore.”

DRONELE PULVERIZATOARE

Pulverizarea pesticidelor, erbicidelor, și a îngrășămintelor cu ajutorul dronelor, este mai eficientă și economică decât pulverizarea tradițională. Randamentul se datorează modului în care elicele formează curenți de aer, acestea rotesc plantele pe mai multe părți, astfel asigură o protecție mai mare, pe o perioadă mai îndelungată. Astfel și cantitatea de substanțe utilizate, se micșorează. Volumul de apă folosit scade cu 90%, iar cel al fertilizanților și pesticidelor cu 30-40%.

Totuși, acestea sunt mai puțin utilizate în livezi sau în câmpurile protejate. Deocamdată în această zonă, nu sunt utile.

DRONELE ȘI LEGEA

Un alt aspect important pe care trebuie să o cunoască agricultorii înainte de a cumpăra un apărat zburător, este norma legală. Victor Arpintin spune că  în Republica Moldova, cei care dețin o dronă cu masa mai mare de 0,5 kg, trebuie să aibă licență.

”Pentru a obține acest drept la zbor, proprietarul dronei trebuie să treacă un curs de instruire și apoi să susțină un examen. De asemenea, în fiecare an, drona trebuie să treacă revizia tehnică și, desigur, să fie asigurată.”

Un alt lucru important ce ține de norma juridică, este că zona liberă de zbor în țara noastră este de până la 100 metri înălțime. Iar zborul în zonele roșii, este interzis. Adică zborul este interzis în sate și orașe, iar pentru a putea efectua un zbor pe aceste teritorii, trebuie obținută permisiunea.

În cazul în care aceste reguli sunt încălcate, proprietarul este pedepsit prin retragerea licenței de zbor, iar amenda poate ajunge până la 30 de mii de lei.

Decizia de a cumpăra sau nu un utilaj zburător, ține de fiecare fermier în parte. Dar Victor Arpintin este convins că în următorii ani, tot mai mulți vor fi interesați de digitalizarea agriculturii. Lucru confirmat de creșterea numărului celor care apelează la serviciile lor. În cei doi ani de când activează pe piața din Republica Moldova, au analizat peste  98 de mii de ha de pământ.

Iar echipa lui oferă trei tipuri de servicii: analiză digitală, la necesitate, ceea ce înseamnă un singur zbor care se face la cererea agricultorului. Serviciu de monitorizare, care presupune un contract de lungă durată și reprezintă analiza pe întreg ciclu al vegetației și mai nou, au lansat serviciul de interpretare a datelor. De obicei, acesta este solicitat de agricultorii care au drone, dar nu știu cum să citească informația.

Foto: agrofarm.md