Alexandru Casap despre drone în agricultură. Cum tehnologiile digitale îi ajută pe fermieri să-și eficientizeze munca

Tehnologiile digitale sunt tot mai des impelementate în agricultură. Una dintre aceste tehnologii este și drona, care se utilizează deja de către unii agricultori din Republica Moldova. Cu ajutorul lor își pot moderniza activitățile și pot obține o producție mai ridicată. Alexandru Casap este un tânăr care a decis să aducă dronele agricole în Republica Moldova și să-i ajute pe fermieri să-și eficientizeze munca.

Istoria lui Alexandru începe acum câțiva ani, când, din discuțiile cu prietenii a aflat despre succesul de care se bucură agricultorii ce folosesc în activitatea lor dronele. Astfel, la scurt timp, de la interes a apărut și ideea de afaceri.

„Am fost entuziasmat, m-am documentat, am analizat informația. Cel mai dificil a fost stabilirea parteneriatului cu producătorul, care a durat câteva luni”, spune directorul companiei Cabosal, Alexandru Casap.

Pentru a deschide afacerea, Alexandru a avut nevoie de investiții mari. O parte din bani, 135 de mii de lei, au fost accesați prin intermediul liniei de creditare Livada Moldovei, a Băncii Europene de Investiții.

„Avantajul proiectului Livada Moldovei este că investiția este scutită de taxele vamale și TVA”, spune Alexandru.

La scurt timp, antreprenorul a început importurile a două tipuri de drone care să îi ajute pe agricultori să-și facă munca mai eficientă și să evite pierderile. De exemplu, una din drone este utilizată pentru pulverizarea produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților.

„Avantajul utilizării dronei față de tehnica tradițională, adică tractorul, este că drona nu calcă culturile. Astfel, producătorul agricol salvează până la 4,5% din cultură. Este și un alt avantaj. Un producător din sud îmi spunea că atunci când a fost vremea ploioasă a putut sa prelucreze terenurile folosind drona, pe când tractorul nu putea să o facă, pentru că era noroi”, spune Alexandru Casap.

Drona zboară cu o viteză de până la 25 km/h, la 2-3 metri înălțime deasupra culturii și reușește să pulverizeze cu particule mici de apă. Astfel, în loc de 300 de litri de amestec pe hectar, necesari atunci când este utilizată tehnica tradițională, drona are nevoie doar de 20 de litri.

„Unii agricultori mai în vârstă au rețineri față de tehnologiile noi. Fiind deprinși cu tehnologia tradițională, uneori e dificil să ii convingi că poți stropi cu cantități mici de apă și că sunt suficienți și 20-30 de litri maximum. Datorită dronei, care pulverizează cu picături de 130-210 microni, lichidul se lipește deodată de plantă si nu mai e nevoie de stropit cu cantități mari de apă. Astfel, se reduce din cheltuieli. Atunci când se folosește o cantitate mare de apă, stropind, de exemplu, câte 300 de litri pe hectar, marea majoritate a apei se scurge în pământ și nu reușește să se absoarbă. Există și factorul ecologic. Nu se consumă combustibil și, astfel, sunt reduse emisiile de gaze”, spune Alexandru.

O altă dronă, importată de Alexandru este dotată cu șase senzori și este capabilă să scaneze terenurile și să determine starea plantei. Drona multispectrală are o viteză de 47 km/h și poate zbura la o înălțime de maxim 100 de metri.

„Cu ajutorul ei poți să determini dacă pe terenurile agricole sunt probleme, poți vedea dacă planta este stresată sau dacă ea este uscată. Datele te ajută să analizezi indicii de vegetație. Poți să afli starea la moment a culturilor”, povestește antreprenorul.

Totodată, după ce sunt colectatele datele multispectrale, un soft le prelucrează și poate crea o hartă a tratamentelor, care este ulterior încărcată în dronă, astfel încât anumite zone vor putea fi evitate. Printre cei care cumpără drone se numără agricultorii, precum și companiile care prestează servicii de stropit și analiză a datelor multispectrale. Prețul unei drone este de circa 19 mii de euro.

„Conform analizei noastre, piața dronelor din Republica Moldova se estimează la 500-600 de drone, care ar putea să opereze anual. Pot să spun că au fost foarte mulțumiți, sunt clienți care doresc să mai procure drone”.

Pe viitor, Alexandru își propune să-și extindă afacerea, reușind deja să importe și alte tipuri de drone.

#tehnologii digitale #drone #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice, investitorii pariază tot mai mult pe aur în 2025. Preţul metalului preţios a urcat cu aproape 30% de la începutul anului pe piaţa spot, iar contractele futures ating acum circa 3.400 de dolari pe uncie (28 de grame), potrivit MarketWatch. Evoluţia este determinată de conflictul dintre Israel şi Iran, temerile privind noile tarife comerciale ale lui Donald Trump şi inflaţia relativ ridicată în Statele Unite.

Cererea pentru plasamente de siguranţă – unde se încadrează şi francul elveţian – a crescut pe fondul acestor incertitudini, iar estimările arată că trendul ascendent va continua, spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, citat de businessmgazin.ro.

„Aurul a crescut foarte mult anul acesta şi în ultimele 12 luni; s-a apreciat şi francul elveţian, alt activ de refugiu. Incertitudinea mai mare s-a văzut pe cotaţiile aurului, care a avut o decadă foarte bună, un randament anualizat de 8% în ultimii zece ani. Este foarte mult pentru că aurul a avut nişte decenii în care a stagnat”, explică el.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global. Politicile comerciale imprevizibile, în special noile taxe vamale, au amplificat temerile legate de un posibil război comercial, alimentând inflaţia, încetinind perspectivele economice şi determinând investitorii să caute refugiu în metalul preţios.

De altfel, indicele S&P 500 – de referinţă pentru Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume – înregistrează o creştere de 2,8% în 2025, sub indicele paneuropean Stoxx 600, pe care l-a depăşit constant în ultimii ani. Până nu demult, S&P 500 se afla în teritoriu negativ anul acesta.

„Din anii 1920-1930 încoace, aurul n-a crescut, în medie, cu mai mult de 5%. Estimările sunt că va continua să crească pentru că este incertitudine mare. Dacă vorbim de tarifele lui Trump, ele ar pune în pericol creşterea economică, ar alimenta inflaţia şi deci ar influenţa profiturile corporate”, mai spune Mihai Căruntu.