Alexandru Casap despre drone în agricultură. Cum tehnologiile digitale îi ajută pe fermieri să-și eficientizeze munca

Tehnologiile digitale sunt tot mai des impelementate în agricultură. Una dintre aceste tehnologii este și drona, care se utilizează deja de către unii agricultori din Republica Moldova. Cu ajutorul lor își pot moderniza activitățile și pot obține o producție mai ridicată. Alexandru Casap este un tânăr care a decis să aducă dronele agricole în Republica Moldova și să-i ajute pe fermieri să-și eficientizeze munca.

Istoria lui Alexandru începe acum câțiva ani, când, din discuțiile cu prietenii a aflat despre succesul de care se bucură agricultorii ce folosesc în activitatea lor dronele. Astfel, la scurt timp, de la interes a apărut și ideea de afaceri.

„Am fost entuziasmat, m-am documentat, am analizat informația. Cel mai dificil a fost stabilirea parteneriatului cu producătorul, care a durat câteva luni”, spune directorul companiei Cabosal, Alexandru Casap.

Pentru a deschide afacerea, Alexandru a avut nevoie de investiții mari. O parte din bani, 135 de mii de lei, au fost accesați prin intermediul liniei de creditare Livada Moldovei, a Băncii Europene de Investiții.

„Avantajul proiectului Livada Moldovei este că investiția este scutită de taxele vamale și TVA”, spune Alexandru.

La scurt timp, antreprenorul a început importurile a două tipuri de drone care să îi ajute pe agricultori să-și facă munca mai eficientă și să evite pierderile. De exemplu, una din drone este utilizată pentru pulverizarea produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților.

„Avantajul utilizării dronei față de tehnica tradițională, adică tractorul, este că drona nu calcă culturile. Astfel, producătorul agricol salvează până la 4,5% din cultură. Este și un alt avantaj. Un producător din sud îmi spunea că atunci când a fost vremea ploioasă a putut sa prelucreze terenurile folosind drona, pe când tractorul nu putea să o facă, pentru că era noroi”, spune Alexandru Casap.

Drona zboară cu o viteză de până la 25 km/h, la 2-3 metri înălțime deasupra culturii și reușește să pulverizeze cu particule mici de apă. Astfel, în loc de 300 de litri de amestec pe hectar, necesari atunci când este utilizată tehnica tradițională, drona are nevoie doar de 20 de litri.

„Unii agricultori mai în vârstă au rețineri față de tehnologiile noi. Fiind deprinși cu tehnologia tradițională, uneori e dificil să ii convingi că poți stropi cu cantități mici de apă și că sunt suficienți și 20-30 de litri maximum. Datorită dronei, care pulverizează cu picături de 130-210 microni, lichidul se lipește deodată de plantă si nu mai e nevoie de stropit cu cantități mari de apă. Astfel, se reduce din cheltuieli. Atunci când se folosește o cantitate mare de apă, stropind, de exemplu, câte 300 de litri pe hectar, marea majoritate a apei se scurge în pământ și nu reușește să se absoarbă. Există și factorul ecologic. Nu se consumă combustibil și, astfel, sunt reduse emisiile de gaze”, spune Alexandru.

O altă dronă, importată de Alexandru este dotată cu șase senzori și este capabilă să scaneze terenurile și să determine starea plantei. Drona multispectrală are o viteză de 47 km/h și poate zbura la o înălțime de maxim 100 de metri.

„Cu ajutorul ei poți să determini dacă pe terenurile agricole sunt probleme, poți vedea dacă planta este stresată sau dacă ea este uscată. Datele te ajută să analizezi indicii de vegetație. Poți să afli starea la moment a culturilor”, povestește antreprenorul.

Totodată, după ce sunt colectatele datele multispectrale, un soft le prelucrează și poate crea o hartă a tratamentelor, care este ulterior încărcată în dronă, astfel încât anumite zone vor putea fi evitate. Printre cei care cumpără drone se numără agricultorii, precum și companiile care prestează servicii de stropit și analiză a datelor multispectrale. Prețul unei drone este de circa 19 mii de euro.

„Conform analizei noastre, piața dronelor din Republica Moldova se estimează la 500-600 de drone, care ar putea să opereze anual. Pot să spun că au fost foarte mulțumiți, sunt clienți care doresc să mai procure drone”.

Pe viitor, Alexandru își propune să-și extindă afacerea, reușind deja să importe și alte tipuri de drone.

#tehnologii digitale #drone #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.