Venezuela lansează bancnota de 1 milion de bolivari, însă hiperinflația o face să fie aproape lipsită de valoare

Banca Centrală din Venezuela (BCV) a lansat noi bancnote, cu valoare mai mare, pe măsură ce hiperinflația și sancțiunile aplicate de SUA și alte țări continuă să erodeze economia țării sud-americane, informează Deutsche Welle.

BCV a anunțat săptămâna trecută lansarea a trei bancnote noi: de 200.000, 500.000 și 1 milion de bolivari. Din cauza inflației galopante, cea mai mare bancnotă introdusă în circulație, în valoare de 1 milion de bolivari, valorează doar 52 de cenți americani. De cele mai multe ori, prețurile produselor din Venezuela sunt afișate în dolari.

Noile bancnote vor circula alături de vechile bancnote, în valoare de 10.000, 20.000 și 50.000 de bolivari, a căror utilitate a deveni limită, cea mai mare dintre ele valorând doar 2 cenți americani.

Bancnotele au intrat „treptat” în circulație de luni, potrivit BCV, citat de Digi24.

n ultimii ani, diferite guverne venezuelene au ales să tipărească noi bancnote, cu denominații mai mari, pentru a face față inflației uriașe.

Rata anuală a inflației din Venezuela a atins 2665% în luna ianuarie, potrivit băncii centrale, iar oamenii au renunțat aproape complet să folosească bancnote, preferând cardurile bancare.

În ultimii 7 ani, sacțiunile impuse de SUA, Uniunea Europeană și alte state au afectat grav economia Venezuelei. Au fost țintite operațiunile statului sud-american de extragere a petrolului și de minerit de aur, precum și alte activități.

SUA nu recunoaște guvernul condus de președintele Nicolas Maduro, succesorul fostului lider Hugo Chavez. Situația economică a țării s-a înrăutățit după scăderea prețurilor petrolului și de restricțiile impuse asupra vânzărilor de produse petroliere rafinate pe plan local. Venezuela dispune de rezerve uriașe de petrol și gaze naturale.

#Venezuela #bolivar #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o dilemă logistică de proporții: peste 225 000 de autovehicule de marfă rulau la începutul acestui an pe drumurile naționale, în timp ce transportul feroviar s-a prăbușit la un minim istoric de 2,4 mil. tone. Reabilitarea anunțată a căilor ferate ridică însă întrebarea ce se va întâmpla cu „sutele de mii” de camioane achiziționate în ultimele două decenii, avertizează economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”).

„Pentru a salva drumurile, trebuie să revitalizăm calea ferată. Dar ce facem cu flota imensă de camioane cumpărate tocmai pentru că trenurile au fost neglijate?”, a întrebat Ioniță în emisiunea „Analize economice”.

În 1990, 90 % din marfă era transportată pe calea ferată. Astăzi, 94% circulă pe șosele. Tonajul feroviar s-a redus de la 14 mil. tone (2002) la 2,4 mil. tone (2025). Traficul rutier de marfă a urcat de la 2,4 mld. t-km (2005) la 7,5 mld. t-km (2024).

Potrivit lui Ioniță, explozia flotei auto a fost stimulată de embargo-urile rusești (2014–2015), pandemia și seceta din 2020, dar și de războiul din Ucraina, care a bulversat rutele tradiționale de export. În paralel, exporturile moldovenești au scăzut de doi ani, diminuând cererea de transport chiar când parcul de camioane atinge recorduri.

Supracapacitatea din sectorul auto nu se reflectă în profit: tarifele au fost erodate de concurență, iar întreținerea drumurilor – afectate de traficul greu – devine o povară bugetară. Reabilitarea liniei de cale ferată pe coridorul nord–sud ar transfera greutatea de pe asfalt, dar ar lăsa transportatorii rutieri cu vehicule subutilizate și credite nerecuperate.

Drept soluție Ioniță propune reabilitarea segmentelor critice de cale ferată pentru mărfuri agricole și tranzit, sScheme de conversie sau buy-back pentru flota de camioane îmbătrânită;
Incentive fiscale pentru operatorii feroviari și parteneriate public-private la terminale multimodale și un plan național de întreținere a drumurilor finanțat din taxarea transportului greu.

Ioniță anticipează o revigorare sezonieră a transportului de marfă odată cu exportul noii recolte, dar avertizează că modelul „toată marfa pe roți” nu mai este sustenabil: „Fără o strategie coerentă, riscăm să rămânem și cu drumuri distruse, și cu trenuri goale, și cu camioane fără marfă”.