Gaburici: Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari amenințări pentru mediu

Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari amenințări pentru mediu, dar și pentru societate și economie. Schimbările climatice și încălzirea globală de la un an la altul, a declarat, în cadrul evenimentului “Peace, Diversity and our Common Humanity”, Chiril Gaburici, membru activ la Centrul Internațional Nizami Ganjavi.

Potrivit lui, observațiile arată că există o creștere a temperaturii medii globale a apei oceanului care, ca rezultat, afectează topirea gheții și duce la creșterea nivelului apei în mări.

”Fostul economist șef al Băncii Mondiale Nicholas Stern susținea că schimbările climatice sunt cel mai mare eșec de până acum, cu un impact uriaș asupra noastră. Totul a început cu o dezvoltare foarte rapidă cu utilizarea petrolului și o generare uriașă de energie, care s-a reflectat prin creșterea numărului de automobile, dar și a utilajelor de transport. Toată această dezvoltare este fără precedent în istoria umanității. Evoluțiile ne-au dus la ideea că putem consuma și putem produce fără limite. Mentalitatea și comportamentele umane au început să fie cam inadecvate, aș spune: am început să producem o mulțime de deșeuri, avem un consum risipitor de energie și, desigur, un consum risipitor de apă. Am început procesul de defrișare pentru încălzire sau pentru producția de mobilă și așa mai departe și, de asemenea, folosim o mulțime de produse care nu sunt biodegradabile”, a mai punctat Gaburici.

Evenimentul “Peace, Diversity and our Common Humanity” a avut loc în data de 4-5 octombrie, curent la Geneva și s-a axat pe provocările cu care se confruntă statele lumii. Este vorba de schimbările, climatice, egalitate în dezvoltarea durabilă și securitate. În cadrul evenimentului au participat invitați din mai multe țări.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a ajuns la o capacitate totală de 1.119,18 MW de producere a energiei electrice din surse regenerabile, la sfârșitul lunii august 2026, potrivit datelor procesate de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED). Cea mai mare parte a capacităților este reprezentată de instalațiile fotovoltaice.

Panourile solare au ajuns la o putere instalată de 837,81 MW, echivalentul a circa 75% din întreaga capacitate de producere din surse regenerabile. Energia eoliană ocupă poziția a doua, cu 256,22 MW, sau aproximativ 23% din total. Instalațiile hidro însumează 16,75 MW, iar cele pe biogaz – 8,39 MW.

În paralel, continuă să crească și numărul gospodăriilor și companiilor care își produc propria energie. La finele lunii august, în Republica Moldova erau înregistrați 10.241 de prosumatori, dintre care 5.051 beneficiau de mecanismul de contorizare netă, iar 5.190 – de facturare netă.

Puterea totală instalată de prosumatori a ajuns la 228,53 MW, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din întreaga capacitate regenerabilă a țării.

Datele CNED arată că mecanismele de sprijin adoptate de stat au contribuit la instalarea a 475,85 MW, echivalentul a 43% din capacitatea regenerabilă existentă. Din această cantitate, 157,53 MW au fost instalați prin mecanismul de tarif fix, 60 MW prin mecanismul de preț fix, iar alte 33,25 MW în baza prevederilor fostei Legi privind energia regenerabilă.

În același timp, cea mai mare parte a capacităților – 639,87 MW sau 57% din total – aparține producătorilor care își comercializează energia pe piața liberă. Este vorba despre 393,06 MW de instalații fotovoltaice, 228,99 MW eoliene, 16,50 MW hidro și 1,32 MW pe biogaz.

O dezvoltare rapidă este înregistrată și pe segmentul stocării energiei. La sfârșitul lunii august erau racordate la rețele 15 unități de stocare, cu o capacitate cumulată de 242,85 MWh. Acestea dispun de o putere de injecție de 208,31 MW și de o putere de extragere de 94,83 MW.