Cuciurganul ne-a tăiat curentul. Ucraina salvează Moldova de întuneric

După reducerea cu 35% a volumului de gaze livrat Republicii Moldova, centrala de la Cuciurgan a redus livrările de curent pentru Republica Moldova. Or, în această situație, deficitul de energie electrică este suplinit de Ucraina.

Este vorba de un deficit de 130-150 MWh, care este acoperit de Ucraina. Energia nu este cumpărată, ci împrumutată. Rețelele electrice ale statelor noastre sunt interconectate și permit acest lucru, iar odată cu rezolvarea problemei gazelor, curentul va fi întors”, a precizat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

Potrivit lui, Cuciurganul în zilele următoare va trece exclusiv la producerea energiei electrice pe bază de cărbune.

Centrala electrică de la Cuciurgan a emis săptămâna trecută o notificare și anunța că va reduce din 11 octombrie volumul energiei electrice produse ca urmare a diminuării volumului de gaz livrat.

Moldovagaz susținea la începutul lunii că Gazprom a redus cu 35% livrările de către țara noastră și a venit cu recomandarea de de a reduce consumul de gaze, inclusiv:

a) consumatorii care au posibilitatea de a trece la combustibili alternativi;
b) fabricile de zahăr, care pot stoca sfecla de zahăr pentru un anumit număr de zile, precum și înlocuirea volumul excesiv de consum contractat cu combustibil alternativ (păcură).

Motivul reduceriii livărilor potrivit Molodvagaz este că acordul cu Gazprom a fost prelungit la sfârșitul lunii septembrie cu câteva ore înainte de expirarea acestuia, iar SAP „ Gazprom” nu a avut un temei legal până la acel moment pentru organizarea rezervării capacităților necesare pentru transportarea gazelor naturale prin sistemul de transport din Ucraina pentru consumatorii Republicii Moldova în octombrie 2021.

#curent #gaz #Cuciurgan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.