Cheltuieli nejustificate la o instituție publică. Cum au fost risipiți 15 mil. de lei de Consiliul Concurenței

14 Oct. 2021, 06:49
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Oct. 2021, 06:49 // Actual //  bani.md

Deputatul PAS, Dumitru Alaiba acuză Consiliul Concurenței (CC) că a plătit 15 mil. de lei pentru chiria oficiului privat în trei ani, asta chiar dacă statul dispune de spațiu.

”În 2019 s-a elucidat faptul că Consiliul Concurenței plătește 5 milioane de lei pe an (din 25 milioane), pentru chirie într-un oficiu privat. Am obținut angajamentul conducerii CC să identifice un oficiu din spațiile de care dispune statul”, susține Alaiba.

A venit anul 2020. Instituția a rămas tot acolo, iar în bugetul pe 2020 sunt bugetați încă 5 milioane lei. Am insistat pe un amendament la legea bugetului, care să reducă bugetul CC cu 5 milioane, dar guvernul socialist a respins amendamentul. A venit pandemia. Toți am stat în lockdown, am lucrat de acasă, iar Consiliul Concurenței plătea chirie pentru oficii goale.

A venit anul 2021. Aceeași istorie. Am mai insistat o dată. Am făcut demersuri pe la guvern, am mai făcut încă un amendament. Din nou – nimic.

”Între timp, Consiliul Concurenței a plătit suma de 15 milioane de lei chirie la oficiu privat, chiar dacă statul dispune de spațiu. Sigur, poate nu atât de luxos și ultra-central. Dar Consiliul Concurenței ar fi putut economisi 15 milioane de lei, sau ar fi putut utiliza banii aceștia ca să plătească salarii ceva mai competitive angajaților săi. Nu știu, zic și eu. Căci azi ne-au spus că angajații au salarii cam mici. Și eu personal îi cred”, conchide Alaiba.

În anul 2019 Ziarul de Gardă a scris că că cei de la Consiliul Concurenței au plătit anual câte 5 milioane de lei pentru închirierea spațiului în care își desfășoară activitatea. Sumele de bani achitate pentru chirie și au ajuns pe conturile unei companii deținute de fostul director al Agenției Proprității Publice, Vladimir Baldovici.

16 Nov. 2026, 13:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 13:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de porumb ale Republicii Moldova au coborât la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii șase ani, în condițiile în care fermierii amână recoltarea din cauza umidității ridicate a boabelor și a costurilor mari de uscare. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada iulie–octombrie 2026, Moldova a exportat doar 29.943 de tone de porumb, cu 4,6% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Volumul este de peste două ori și jumătate mai mic decât în sezoanele 2022 și 2023, când exporturile depășeau 79.000 de tone. Un rezultat mai slab decât cel actual a fost înregistrat doar în 2024, când livrările au însumat 26.026 de tone.

Deși cantitățile exportate s-au redus, prețul mediu a crescut cu 4,3%, până la 4,40 lei pentru un kilogram, fiind cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Valoarea totală a exporturilor a constituit 131,7 milioane de lei, aproape identică cu cea din perioada similară a anului trecut, de 132,5 milioane de lei.

Cea mai îngrijorătoare evoluție a fost înregistrată în octombrie, lună în care, în mod obișnuit, exporturile accelerează odată cu apariția noii recolte. În acest an, însă, Moldova a livrat peste hotare doar 1.726 de tone de porumb, cel mai mic volum pentru luna octombrie din întreaga perioadă analizată. Spre comparație, în octombrie 2021 au fost exportate aproape 50.000 de tone, iar în octombrie 2023 – peste 53.000 de tone.

Potrivit lui Iurie Rija, explicația se află chiar pe câmpurile agricultorilor. Porumbul are în prezent o umiditate de 18–20%, iar uscarea artificială la acest nivel presupune costuri care nu sunt rentabile pentru producători.

Din acest motiv, o bună parte din recolta de porumb rămâne nerecoltată, agricultorii preferând să aștepte venirea gerurilor, când boabele vor pierde natural din umiditate. La această problemă se adaugă și insuficiența spațiilor de depozitare, care îi determină pe fermieri să amâne lucrările de recoltare.

Datele analizate arată că aproape 72% din exporturile perioadei, respectiv 21.510 tone, au fost realizate în luna iulie, în principal din stocurile recoltei precedente. Ulterior, livrările s-au redus drastic: 3.434 de tone în august, 3.273 de tone în septembrie și numai 1.726 de tone în octombrie.

Cu toate acestea, economistul anticipează o posibilă revenire a exporturilor în lunile următoare. Potrivit lui Rija, recolta actuală se anunță mai bună decât cele din precedentele două sezoane, iar odată cu accelerarea recoltării, cantitățile livrate peste hotare ar urma să crească în timpul iernii.

În ceea ce privește exportatorii, piața este dominată de trei companii care au realizat împreună 58,3% din livrări. OROM-IMEXPO a exportat 6.208 tone, echivalentul a 20,7% din total, urmată de ANCOM-AGRO, cu 6.105 tone, și RUSAGRO-PRIM, cu 5.154 de tone. În clasament urmează ANVAR-COM, cu 4.080 de tone, și AVVATERRA-SM, cu 3.514 tone.

O particularitate a exporturilor de porumb este orientarea acestora spre piețele din afara Uniunii Europene. Principala destinație a fost Libanul, care a cumpărat 12.519 tone, reprezentând 41,8% din totalul exporturilor, la un preț mediu de 4,44 lei/kg.

Pe următoarele poziții s-au clasat Ucraina, cu 4.172 tone, Turcia, cu 3.995 tone, Grecia, cu 3.126 tone, și Cipru, cu 2.980 tone.