Lira turcească atinge un minim istoric după ce Erdogan a demis oficiali ai băncii centrale

Lira turcească a atins un minim record după ce preşedintele Recep Tayyip Erdogan a ordonat o nouă rundă de concedieri la banca centrală a ţării, relatează Financial Times, citat de Ziarul Financiar.

Într-un decret publicat noaptea târziu, la câteva ore după ce s-a întâlnit cu Sahap Kavcioglu, guvernatorul băncii, Erdogan a înlăturat doi viceguvernatori.

Unul dintre ei, Ugur Namik Kucuk, a fost singurul membru al comitetului de politică monetară al băncii, format din şapte membri, care s-a opus reducerii ratei dobânzii care a şocat investitorii internaţionali luna trecută, potrivit a două surse familiarizate cu această chestiune.

Kucuk s-a opus, de asemenea, politicii controversate de vânzare a rezervelor de valută ale băncii, într-o încercare sortită eşecului de a susţine lira. Politica a început la începutul anului 2019 şi a continuat până la sfârşitul anului trecut.

Despre cel de-al doilea viceguvernator demis, Semih Tumen, se spunea că ar putea să-i succeadă lui Kavcioglu.

Erdogan, care a condus Turcia timp de aproape două decenii, a obţinut un control fără precedent asupra băncii centrale în ultimii ani. Preşedintele, un adversar al ratelor ridicate ale dobânzilor, a intrat în conflict cu mai mulţi guvernatori în timp ce a încercat să acorde prioritate creşterii economic cu orice preţ – inclusiv al inflaţiei în creştere. El l-a demis pe şefi ai băncii centrale de trei ori de la jumătatea anului 2019, precum şi o serie de alţi oficiali.

Abdullah Yavas, un membru de lungă durată al comitetului de politică monetară, care s-a confruntat cu critici în presa turcă pentru că locuia în SUA, a fost, de asemenea, demis de Erdogan miercuri seara.

În tranzacţiile de peste noapte, lira, deja sub presiune din cauza dolarului american puternic şi a îngrijorărilor investitorilor cu privire la politica economică şi externă a Turciei, a scăzut cu 1%, la 9,19 lire pentru un dolar. Moneda a suferit câţiva ani de cădere, pierzând 59% din valoare faţă de dolar de la începutul anului 2018.

Mulţi investitori străini şi-au retras deja banii din Turcia ca răspuns la ceea ce ei consideră a fi o politică neconvenţională şi imprevizibilă. Investitorii străini deţineau doar 6 miliarde de dolari în obligaţiuni guvernamentale la sfârşitul celui de-al doilea trimestru din 2021, potrivit datelor băncii centrale, comparativ cu 61,5 miliarde de dolari în aceeaşi perioadă din 2013.

#guvernatori #demisie #lira turceasca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.