Republica Moldova joacă la două capete. România nu poate livra gaz Chișinăului fără girul Gazpromului

Criza gazelor de la Chișinău s-a accentuat după ce Republica Moldova nu a reușit să semneze un contract de livrare a metanului cu concernul rus Gazprom, iar acum două zile autoritățile au instituit stare de alertă în sectorul gazelor. Pe de o parte, Energocom a fost mandat să negocieze achiziția gazelor din Ucraina și România pentru luna octombrie și pentru perioada următoare, iar pe de alta autoritățiile încearcă să convingă oficialii Gazprom să semneze un nou contract pe termen lung, însă la un preț mult mai redus decât cel de 790 dolari/mia de metri cubi pe care îl solicită concernul rus.

Furnizarea de gaze prin România către Republica Moldova fără acordul Gazprom este una problematică, pentru că sursa gazului ar trebui să fie fostul coridor transbalcanic, prin punctul de interconectare cu Bulgaria de la Negru Vodă, pe unde curge exclusiv gaz rusesc din TurkStream, comercializat de firmele prin care Gazprom efectuează exporturi către România, Gazprom Schweiz AG (și filiala sa WIEE) și Conef Energy (și filiala sa Imex Oil).

Totodată, la finalul săptămânii trecute, pentru a-și putea acoperi consumul curent și necesarul de gaz depozitat pentru iarnă (24,5 TWh sau 74,5% din capacitatea totală în acest moment), România importa 75 GWh/zi prin punctul de la Negru Vodă, 5,6 GWh/zi prin punctul de la Giurgiu-Ruse și 12 GWh/zi prin punctul de la Csanádpalota. În aceste condiții, este puțin probabil ca România să poată oferi gaz Republicii Moldova în absența cooperării Gazprom, care este singura companie care poate majora livrările prin Negru Vodă. Și în niciun caz gaz ieftin, dat fiind prețul de peste 400 lei/MWh de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), la care se adaugă costurile de transport.

Pentru a face față crizei gazului, autoritățile de la Chișinău s-au adresat și Bruxellesului. Autoritățile moldovene insistă în negocierile cu Gazprom pe păstrarea formulei de preț din vechiul contract. În sezonul de vară prețul era calculat în funcție de cotațiile din hub-ul german NCG, iar pe perioada iernii, când se consumă 80% din consumul total de gaz, prețul era indexat cu cotațiile produselor petroliere.

Europarlamentarul, Rareș Bogdan a declarat ieri la TVR Moldova că În cazul în care lucrurile se complică din punct de vedere al alimentării cu gaze naturale, România nu va abandona Republica Moldova.(…) România va ajuta Republica Moldova cu alimentarea cu păcură.

#gaz #contract #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producătorii de sfeclă de zahăr cer autorităților să aloce subvențiile prevăzute pentru acest an și avertizează că, în caz contrar, se vor alătura protestelor agricultorilor. Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr din Moldova (APSZM) a transmis o solicitare Guvernului, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.

Potrivit Asociației, după o recentă întrevedere cu ministrul Agriculturii, fermierii au înțeles că plățile cuplate pentru sfecla de zahăr nu vor fi acordate. APSZM susține că acest sprijin le-a fost promis timp de trei ani, iar în Programul Strategic al Politicii Agricole 2026–2030 au fost prevăzute, începând cu anul 2026, plăți cuplate la hectar pentru sfecla de zahăr. Bugetul prevăzut este de 40 de milioane de lei.

Demersul adresat autorităților este susținut de 37 de producători agricoli cultivatori de sfeclă de zahăr, ale căror semnături sunt anexate solicitării.

„De trei ani ni se spune să mai avem răbdare, că sprijinul va veni. Am avut încredere, am semănat, am investit și am continuat să muncim, inclusiv în ani în care natura ne-a luat o bună parte din recoltă. Acum subvențiile sunt, în sfârșit, prevăzute în acte, dar ni se spune că s-ar putea să nu le primim. Fermierii se simt abandonați. Nu vrem să ieșim în stradă, vrem să fim pe câmp și să producem, dar răbdarea oamenilor are o limită”, a declarat președintele APSZM, Alexei Chiriac.

Asociația susține că sectorul vine după doi ani dificili. În 2024, seceta a compromis peste 60% din suprafețele semănate, iar în 2025 înghețurile târzii au afectat circa 65% din suprafețe, provocând, potrivit APSZM, pierderi de peste 65 de milioane de lei. Ploile abundente din toamna anului trecut au lăsat nerecoltate circa 1 900 de hectare. În același timp, costul cultivării unui hectar de sfeclă a crescut de la aproximativ 35 000 de lei la 43 000 de lei.

APSZM mai susține că suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr s-a redus de la peste 30 000 de hectare, în urmă cu aproximativ zece ani, la circa 8 300 de hectare în 2026. Producătorii invocă, pe lângă problemele provocate de condițiile meteo, creșterea costurilor de producție, importurile de zahăr din Serbia și Belarus și majorarea TVA la sfecla de zahăr și zahăr.

Asociația solicită lansarea imediată a intervenției PD-02 „Sprijin cuplat pentru venit – sfeclă de zahăr”, alocarea bugetului prevăzut pentru 2026 și stabilirea unui calendar clar pentru depunerea cererilor, autorizarea și achitarea plăților. De asemenea, cere măsuri pentru echilibrarea pieței interne în contextul importurilor de zahăr din Serbia și Belarus și reevaluarea majorării TVA pentru sector.

Producătorii au cerut autorităților un răspuns în termen de 10 zile lucrătoare. În lipsa unor acțiuni concrete, aceștia spun că își rezervă dreptul de a se alătura protestelor agricultorilor.

#producătorii de sfeclă de zahăr #protest