Gavrilița vrea mai mult comerț cu CSI. Doar 15% dintre exporturi ajung într-acolo

Premiera Natalia Gavrilița, care a participat în regim de teleconferință la Consiliului șefilor de stat ai Comunității Statelor Independent a vorbit despre consolidarea legăturilor comerciale dintre statele membre.

”Suntem interesați în consolidarea și dezvoltarea în continuare a legăturilor comerciale în cadrul CSI pe principii de egalitate și în condiții reciproc avantajoase. Piețele țărilor din Comunitatea Statelor Independente sunt bine cunoscute producătorilor și exportatorilor moldoveni. Suntem gata să furnizăm produse agricole competitive și de înaltă calitate, dar și produse industriale. Sunt sigură că țările noastre au un mare potențial pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale, care nu a fost pe deplin valorificat până acum. În opinia mea, una dintre sarcinile CSI este de a realiza acest potențial al cooperării comerciale și economice cât mai plenar”, a punctat Gavrilița.

Potrivit ei, faptul că Republica Moldova are un regim de liber schimb cu Uniunea Europeană nu este un obstacol. Dimpotrivă: credem că acest lucru face ca țara noastră să devină mai atractivă pentru partenerii din CSI, inclusiv în ceea ce privește deschiderea de întreprinderi mixte, creșterea investițiilor și implementarea proiectelor reciproc avantajoase care vizează diferite piețe. Suntem încrezători că viitorul constă în deschiderea pentru integrare, conjugarea zonelor de liber schimb, în eliminarea barierelor și impedimentelor în calea circulației mărfurilor, serviciilor și oamenilor, în cooperarea deschisă și reciproc avantajoasă, care sporește bunăstarea cetățenilor și a țărilor noastre.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în opt luni ale anului Republica Moldova a exportat mărfuri și produse în CSI în sumă de 282,4 mil. de lei, iar cota în total livrări este de 15,6%. Pentru comparație, în UE volumul total al exporturilor a totalizat 1,1 miliarde USD cu o cotă de 62,6%.

#CSI #comert #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.