Criza energiei din China se agravează: Cotațiile cărbunelui – la un nivel record. Prețul gazelor rămâne ridicat în UE

16 Oct. 2021, 19:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Oct. 2021, 19:24 // Actual //  bani.md

Criza energiei din China s-a agravat vineri, prețurile cărbunelui atingând niveluri record, răcirea vremii și creșterea prețurilor gazelor făcând ca marile companii energetice să caute contracte pe termen lung cu furnizori americani. În Uniunea Europeană, liderii urmează să decidă săptămâna viitoare măsuri de urgență pentru protejarea populației de creșterea prețurilor energiei.

Securitatea energetică este pe primul loc în agendele guvernelor din Asia și Europa, în condițiile în care oferta insuficientă de cărbune și prețurile mari ale gazelor au dus la pene de curent și au afectat fabrici care aprovizionează companii mari precum Apple, într-o perioadă în careeconomiile își revin după restricțiile legate de coronavirus. China, cel mai mare exportator din lume, a fost afectată în mod special, iar companii energetice majore, cum sunt Sinopec și China National Offshore Oil Company (CNOOC) sunt în negocieri avansate pentru contracte pe termen lung cu exportatorii americani de gaze naturale lichefiate (GNL), potrivit unor surse citate de Reuters. Discuțiile ar putea duce la tranzacții în valoare de zeci de miliarde de dolari, care ar crește importurile de GNL ale Chinei din Statele Unite în următorii ani. Prin contrast, la apogeul tensiunilor comerciale chino-americane din 2019, comerțul cu gaze între cele două țări s-a blocat, scrie profit.ro.

Companiile, sub presiune

„La fel ca întreprinderile de stat, companiile sunt toate sub presiune pentru a menține securitatea aprovizionării, iar tendința recentă a prețurilor a schimbat profund opinia conducerii față de aprovizionarea pe termen lung”, a declarat un trader din Beijing. Într-o lovitură dată luptei împotriva încălzirii globale, China și alte țări au apelat pe termen scurt la cărbune. Beijingul a luat, de asemenea, o serie de măsuri pentru a limita creșterea prețurilor, inclusiv creșterea producției interne de cărbune și reducerea livrărilor către industriile mari consumatoare de energie. Cel mai activ contract pe termen lung pentru cărbune, cu livrare în ianuarie, Zhengzhou CZCc1, a atins vineri un record de 1.669,40 yuani (259,42 dolari) pe tonă, crescând cu peste 200% în acest an. China a informat consumatorii că aprovizionarea cu energie va fi asigurată pentru sezonul de încălzire de iarnă.

Președintele Vladimir Putin a spus săptămâna aceasta Europei că Rusia, cel mai mare furnizor de gaze din regiune, ar putea livra mai multe gaze dacă i se va cere, pentru a ajuta la diminuarea creșterii prețurilor pe care o îatribuie parțial reticenței Europei de a încheia contracte pe termen lung. Unii politicieni europeni au spus că

Creșterea prețurilor gazelor – instrument de presiune pentru punerea în funcțiune a Nord Stream 2

Rusia folosește creșterea prețurilor gazelor ca un instrument de presiune pentru punerea în funcțiune a gazoductului Nord Stream 2, susținut de Gazprom, care ocolește Ucraina – o acuzație pe care Rusia o neagă. Operatorul gazoductelor din Ucraina a declarat vineri că volumul de gaz rusesc pompat prin Ucraina către Europa a scăzut sub volumul prevăzut în contractul actual de tranzit.

„Acest comportament al Gazprom merită atenția specială a Europei, deoarece, în pofida deficitului semnificativ de gaze din UE și a prețurilor maxime, Gazprom nici măcar nu folosește capacitatea pentru care a plătit deja”, a declarat Serghei Makogon, șeful operatorului , referindu-se la exportatorul de stat din Rusia. Gazprom nu a răspuns imediat la o cerere de comentarii.

Prețurile petrolului au atins vineri un maxim al ultimilor trei ani, urcând la peste 85 de dolari pe baril în urma prognozelor privind un deficit al ofertei în următoarele câteva luni, în timp ce prețurile mari ale gazelor și cărbunelui au provocat trecerea la produsele petroliere.

Ministrul polonez al climei a declarat vineri că guvernul va aloca o sumă suplimentară de 1,5 miliarde de zloți (380 de milioane de dolari) subvențiilor pentru consumatori, pentru a ușura impactul creșterii prețurilor cu amănuntul. De asemenea, Germania a confirmat că va reduce o taxă suplimentară pentru energia verde din facturile consumatorilor, pentru a atenua creșterea facturilor la utilități. Banca olandeză ABN Amro a avertizat că este puțin probabil ca prețurile angro ale gazelor din Europa să revină la nivelurile ”normale” înainte de 2023. Norvegia, al doilea cel mai mare furnizor de gaze din Europa, a fost printre câștigătorii crizei energetice, raportând luna trecută un excedent comercial record, în creștere cucu 28%, până la 53,7 miliarde de coroane norvegiene (6,37 miliarde de dolari), datorită creșterii veniturilor din vânzarea de gaze, au arătat datele oficiale.

06 Nov. 2026, 07:49
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Nov. 2026, 07:49 // Actual //  Ursu Victor

 

Majorarea ratei de bază de către Banca Națională a Moldovei (BNM), de la 9% la 11%, va scumpi creditele pentru populație și companii, va descuraja investițiile și va pune presiune suplimentară pe o economie care abia mai crește. Avertismentul vine din partea economistului Marin Gospodarenco, care susține că lupta împotriva inflației riscă să fie plătită scump de cetățeni, mediul de afaceri și bugetul de stat.

Într-o analiză publicată pe rețelele sociale, economistul atrage atenția că aceasta este deja a cincea majorare a dobânzii de politică monetară din 2026, după ce, în luna ianuarie, rata de bază se situa la 5%.

„Scopul este să oprească scumpirile. În septembrie, prețurile erau cu 8,6% mai mari decât acum un an. BNM nu se așteaptă ca inflația să revină la normal mai devreme de a doua jumătate a anului viitor”, explică Gospodarenco.

Potrivit economistului, primele efecte ale deciziei vor fi resimțite de persoanele care au contractat împrumuturi cu dobândă variabilă. Ratele lunare ar putea crește în următoarele luni, în funcție de condițiile contractuale și de actualizarea indicilor de referință. Totodată, creditele noi pentru locuințe, automobile sau consum ar putea deveni mai costisitoare.

În schimb, persoanele care dețin economii în lei ar putea beneficia de dobânzi mai atractive la depozitele bancare. Gospodarenco arată că, până în prezent, depozitele ofereau randamente sub 6% anual, insuficiente pentru a acoperi inflația.

„De azi, băncile primesc 9% doar ținând banii la Banca Națională. Pot și trebuie să ofere mai mult clienților, așa că merită comparate ofertele”, susține economistul.

Situația este însă mult mai complicată pentru economie. În prima jumătate a anului, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu doar 0,6%, iar scumpirea finanțării riscă să frâneze și mai mult activitatea investițională.

„Pentru economie, banii scumpi vin într-un moment prost. În primele șase luni, economia a crescut cu doar 0,6%, adică aproape deloc. Firmele vor amâna investițiile pe credit. Statul, care se împrumută deja pe un an cu peste 11%, va plăti dobânzi și mai mari, tot din banii contribuabililor”, avertizează Gospodarenco.

Economistul consideră că politica monetară restrictivă are limite evidente în condițiile în care o parte importantă a inflației este alimentată de scumpirea resurselor energetice.

„Dobânda poate potoli consumul, dar nu poate ieftini gazul, curentul sau carburanții, de unde vine o mare parte din scumpiri”, explică acesta.

În opinia sa, combaterea inflației nu poate fi lăsată exclusiv pe seama Băncii Naționale, fiind necesare și măsuri din partea Guvernului, în special reducerea dezechilibrelor bugetare și direcționarea compensațiilor energetice către persoanele vulnerabile.

„Cât timp statul cheltuie mai mult decât încasează, BNM trage singură de frână și, fără un buget mai disciplinat, fără ajutoare la energie pentru cei care chiar au nevoie, dobânzile mari vor rămâne cu noi mai mult timp”, conchide economistul.

Amintim că BNM a decis, pe 5 noiembrie, majorarea ratei de bază la 11% anual, în contextul accelerării inflației, care a ajuns la 8,6% în septembrie. Potrivit prognozelor instituției, inflația ar urma să revină în intervalul țintit de Banca Națională abia în trimestrul al treilea din 2027.