Moldova se îndreaptă spre cea mai scumpă iarnă din istorie. Energocom va organiza o licitație de achiziție a metanului

Autoritățile Republicii Moldova vor organiza o licitație, prin intermediul companiei Energocom, unde vor participa mai mulți traideri care dețin volume de gaz și vor spune la ce preț pot să vândă metanul țării noastre.

Discuțiile sunt complicate ținând cont că situația dificilă pe piața gazelor, care nu este doar în Republica Moldova. Or, cel mai supărător pentru noi este că astfel de discuții nu a fost purtate timp de 30 de ani și am fost dependenți de o singură sursă de aprovizionare cu gaze”, a explicat Spînu.

Potrivit lui Nicu Popescu, ministru de Externe, ”există gaz în rezervoarele ucrainene, care aparțin mai multor companii străine. Iar Republica Moldova nu necesită volume foarte mari, raportate la scară largă și de aceea noi putem să discutăm cu diferite companii care dețin rezerve de gaz în apropiere de țara noastră ale căror cantități de gaz pot fi accesate. Există volume de gaz care sunt disponibile pentru Republica Moldova și noi avem opțiunea să le luăm din Polonia, dar și de la alte companii”

Prețul de achiziție va fi mai mare, dar deocamdată nu se cunoaște cât. În luna octombrie Republica Moldova cumpără gaz la un preț de 790 USD/mia de metri cubi. Prețul mai mare va duce și la majorarea tarifului pentru consumatorii finali. Andrei Spînu afirmă că autoritățile au elaborat deja un mecanism de compensare, care va atenua majorarea tarifelor pentru consumatorii finali.

Mecanismul de compensare prevede două acțiuni. Este vorba de plafonarea prețului care poate fi inclus în tariful calculat de ANRE și a doua acțiune – compensarea păturilor vulnerabile ale populației. Din păcate nu putem face public mecanismul până nu avem prețului final de achiziție a gazului”, a punctat Spînu.

Republica Moldova se confruntă cu o criză energetică după ce nu a reușit să semneze un contract de livrarea a gazelor cu Gazprom. Precedentul a fost prelungit până la 1 noiembrie. Săptămâna trecută autoritățile au instituit stare de alertă în sectorul energetic și au dispus eliberarea păcurei din rezerva de stat.

#Energocom #gaz #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.