Moldova IGF: Echilibru între durabilitate și dezvoltare digitală

La Chișinău, săptămâna aceasta, și-a încheiat activitatea cel de-al doilea Forum de guvernanță a Internetului din Moldova (MIGF 2021). Evenimentul a avut loc în formatul hibrid în perioada 19-20 octombrie. Forumul, organizat de Asociația Comunitatea Internet, a devenit o platformă internațională de dialog deschis între diverse grupuri de părți interesate: societatea civilă, comunitatea tehnică, mediul academic, sectorul privat, guvernul și sectorul public.

Viceprim-ministru pentru Digitalizare Iurie Țurcanu, la deschiderea forumului, a remarcat că „avem nevoie de un Internet sigur și de încredere, trebuie să depunem tot efortul pentru a avea un spațiu virtual garantat și protejat, în care fiecare utilizator să navigheze în siguranță”. „MIGF este un bun prilej de a pune în discuție acest subiect de importanță majoră în special acum, în condițiile crizei pandemice mondiale. Vreau să menționez importanța reuniunii în acest format și necesitatea consolidării eforturilor diferitor categorii de subiecți precum sectorul public, societatea civilă, comunitatea tehnică, mediul academic, sectorul privat, organizațiile internaționale, pentru a discuta despre provocările legate de accesul la internet, precum și de securitate în mediul virtual. Mulțumesc participanților și organizatorilor pentru curajul de a organiza astfel de eveniment în vremuri atât de dificile”, a subliniat Viceprim-ministru.

Directorul General al Agenției de Investiții „Invest Moldova” Stelian Manic a menționat despre importanța guvernanței Internetului în societatea modernă. Potrivit lui, ecosistemul de guvernanță a Internetului presupune că în fiecare țară ar trebuie să fie introduse inovații tehnologice guvernului prin regândirea proceselor, eficientizarea serviciilor publice și punerea lor în funcțiune în beneficiul cetățenilor. În același timp, el a subliniat că guvernarea internetului nu se referă doar la un management eficient, și receptiv bazat pe investiții inteligente în tehnologia informației; dar de asemenea, este și securitatea, fiabilitatea, durabilitatea și încrederea.

Speakerii au salutat discuțiile multilaterale, cu participarea părților interesate naționale și internaționale, privind modul de utilizare optimă a datelor digitale pentru binele publicului, privind modul de modelare și îmbunătățire a mecanismelor de guvernanță a datelor, care recunosc diversitatea, împuternicesc afacerile și societatea civilă și contribuie la atingerea Obiectivelor de dezvoltare durabilă. Aceste obiective includ reducerea decalajului digital, promovarea incluziunii digitale, realizarea conectivității universale și protejarea drepturilor omului pe Internet.

În centrul agendei MIGF din acest an a fost: incluziunea digitală, care este necesară pentru o redresare durabilă a economiei, probleme de încredere, securitate și stabilitate în spațiul digital, libertatea Internetului, e-learning, reglementarea sectorului TIC în perioada de transformare digitală. La o sesiune dedicată, au fost discutate problemele accesibilității digitale pentru persoanele cu dizabilități și nevoi speciale. În plus, Forumul a găzduit evenimente speciale organizate împreună cu Freedom House și SecDev Foundation.

#IT #conferinta #cetateni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.