Moldova IGF: Echilibru între durabilitate și dezvoltare digitală

La Chișinău, săptămâna aceasta, și-a încheiat activitatea cel de-al doilea Forum de guvernanță a Internetului din Moldova (MIGF 2021). Evenimentul a avut loc în formatul hibrid în perioada 19-20 octombrie. Forumul, organizat de Asociația Comunitatea Internet, a devenit o platformă internațională de dialog deschis între diverse grupuri de părți interesate: societatea civilă, comunitatea tehnică, mediul academic, sectorul privat, guvernul și sectorul public.

Viceprim-ministru pentru Digitalizare Iurie Țurcanu, la deschiderea forumului, a remarcat că „avem nevoie de un Internet sigur și de încredere, trebuie să depunem tot efortul pentru a avea un spațiu virtual garantat și protejat, în care fiecare utilizator să navigheze în siguranță”. „MIGF este un bun prilej de a pune în discuție acest subiect de importanță majoră în special acum, în condițiile crizei pandemice mondiale. Vreau să menționez importanța reuniunii în acest format și necesitatea consolidării eforturilor diferitor categorii de subiecți precum sectorul public, societatea civilă, comunitatea tehnică, mediul academic, sectorul privat, organizațiile internaționale, pentru a discuta despre provocările legate de accesul la internet, precum și de securitate în mediul virtual. Mulțumesc participanților și organizatorilor pentru curajul de a organiza astfel de eveniment în vremuri atât de dificile”, a subliniat Viceprim-ministru.

Directorul General al Agenției de Investiții „Invest Moldova” Stelian Manic a menționat despre importanța guvernanței Internetului în societatea modernă. Potrivit lui, ecosistemul de guvernanță a Internetului presupune că în fiecare țară ar trebuie să fie introduse inovații tehnologice guvernului prin regândirea proceselor, eficientizarea serviciilor publice și punerea lor în funcțiune în beneficiul cetățenilor. În același timp, el a subliniat că guvernarea internetului nu se referă doar la un management eficient, și receptiv bazat pe investiții inteligente în tehnologia informației; dar de asemenea, este și securitatea, fiabilitatea, durabilitatea și încrederea.

Speakerii au salutat discuțiile multilaterale, cu participarea părților interesate naționale și internaționale, privind modul de utilizare optimă a datelor digitale pentru binele publicului, privind modul de modelare și îmbunătățire a mecanismelor de guvernanță a datelor, care recunosc diversitatea, împuternicesc afacerile și societatea civilă și contribuie la atingerea Obiectivelor de dezvoltare durabilă. Aceste obiective includ reducerea decalajului digital, promovarea incluziunii digitale, realizarea conectivității universale și protejarea drepturilor omului pe Internet.

În centrul agendei MIGF din acest an a fost: incluziunea digitală, care este necesară pentru o redresare durabilă a economiei, probleme de încredere, securitate și stabilitate în spațiul digital, libertatea Internetului, e-learning, reglementarea sectorului TIC în perioada de transformare digitală. La o sesiune dedicată, au fost discutate problemele accesibilității digitale pentru persoanele cu dizabilități și nevoi speciale. În plus, Forumul a găzduit evenimente speciale organizate împreună cu Freedom House și SecDev Foundation.

#IT #conferinta #cetateni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina