Moldova IGF: Echilibru între durabilitate și dezvoltare digitală

La Chișinău, săptămâna aceasta, și-a încheiat activitatea cel de-al doilea Forum de guvernanță a Internetului din Moldova (MIGF 2021). Evenimentul a avut loc în formatul hibrid în perioada 19-20 octombrie. Forumul, organizat de Asociația Comunitatea Internet, a devenit o platformă internațională de dialog deschis între diverse grupuri de părți interesate: societatea civilă, comunitatea tehnică, mediul academic, sectorul privat, guvernul și sectorul public.

Viceprim-ministru pentru Digitalizare Iurie Țurcanu, la deschiderea forumului, a remarcat că „avem nevoie de un Internet sigur și de încredere, trebuie să depunem tot efortul pentru a avea un spațiu virtual garantat și protejat, în care fiecare utilizator să navigheze în siguranță”. „MIGF este un bun prilej de a pune în discuție acest subiect de importanță majoră în special acum, în condițiile crizei pandemice mondiale. Vreau să menționez importanța reuniunii în acest format și necesitatea consolidării eforturilor diferitor categorii de subiecți precum sectorul public, societatea civilă, comunitatea tehnică, mediul academic, sectorul privat, organizațiile internaționale, pentru a discuta despre provocările legate de accesul la internet, precum și de securitate în mediul virtual. Mulțumesc participanților și organizatorilor pentru curajul de a organiza astfel de eveniment în vremuri atât de dificile”, a subliniat Viceprim-ministru.

Directorul General al Agenției de Investiții „Invest Moldova” Stelian Manic a menționat despre importanța guvernanței Internetului în societatea modernă. Potrivit lui, ecosistemul de guvernanță a Internetului presupune că în fiecare țară ar trebuie să fie introduse inovații tehnologice guvernului prin regândirea proceselor, eficientizarea serviciilor publice și punerea lor în funcțiune în beneficiul cetățenilor. În același timp, el a subliniat că guvernarea internetului nu se referă doar la un management eficient, și receptiv bazat pe investiții inteligente în tehnologia informației; dar de asemenea, este și securitatea, fiabilitatea, durabilitatea și încrederea.

Speakerii au salutat discuțiile multilaterale, cu participarea părților interesate naționale și internaționale, privind modul de utilizare optimă a datelor digitale pentru binele publicului, privind modul de modelare și îmbunătățire a mecanismelor de guvernanță a datelor, care recunosc diversitatea, împuternicesc afacerile și societatea civilă și contribuie la atingerea Obiectivelor de dezvoltare durabilă. Aceste obiective includ reducerea decalajului digital, promovarea incluziunii digitale, realizarea conectivității universale și protejarea drepturilor omului pe Internet.

În centrul agendei MIGF din acest an a fost: incluziunea digitală, care este necesară pentru o redresare durabilă a economiei, probleme de încredere, securitate și stabilitate în spațiul digital, libertatea Internetului, e-learning, reglementarea sectorului TIC în perioada de transformare digitală. La o sesiune dedicată, au fost discutate problemele accesibilității digitale pentru persoanele cu dizabilități și nevoi speciale. În plus, Forumul a găzduit evenimente speciale organizate împreună cu Freedom House și SecDev Foundation.

#IT #conferinta #cetateni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După sancțiunile impuse săptămâna trecută de SUA gigantului rus Lukoil, viitorul rafinăriei Petrotel din Ploiești și al rețelei de peste 300 de benzinării din România devine tot mai incert (asigură 50% din necesarul de motorină a Republicii Moldova n.a). Termenul-limită impus de Washington pentru încheierea tranzacțiilor este 21 noiembrie, iar o vânzare rapidă se anunță o misiune complicată pentru companie – și o potențială bătaie de cap pentru Guvernul României.

Deși Lukoil România și Petrotel Lukoil sunt controlate de firma elvețiană Litasco, nu direct de grupul rus, sancțiunile americane se extind asupra tuturor entităților deținute în proporție de peste 50%. În plus, băncile care vor continua să colaboreze cu aceste firme riscă la rândul lor sancțiuni.

Rafinăria Petrotel, a treia ca mărime din România, cu o capacitate de 2,5 milioane de tone pe an, nu mai folosește țiței rusesc din 2022, ci preponderent kazah și azer, conform surselor oficiale. Totuși, sancțiunile americane blochează orice tranzacție cu entități afiliate Lukoil, inclusiv pentru finanțarea operațiunilor locale.

„Lukoil va avea obligația să își vândă rafinăria Petrotel înainte de termenul-limită de luna viitoare. Am fi bucuroși să nu mai avem Lukoil în România”, a declarat secretarul de stat Cristian Bușoi, citat de Politico.

Președintele Nicușor Dan a confirmat că Bucureștiul va acționa „solidar cu Uniunea Europeană” și va susține un eventual pachet european de sancțiuni împotriva Lukoil.

Problema este că rafinăria Petrotel asigură aproape un sfert din capacitatea de rafinare a României și este în prezent în revizie. O oprire prelungită ar crea un gol semnificativ pe piața internă de carburanți.

În plus, afacerea nu este una profitabilă. Petrotel a raportat în 2023 un profit modest, de 63 milioane lei, după pierderi masive de aproape jumătate de miliard în 2022. Lukoil România, care operează stațiile de alimentare, a înregistrat în 2023 o pierdere de 145 milioane lei, primul rezultat negativ din ultimii șase ani.

Posibili cumpărători există, dar toți ridică semne de întrebare: Socar (Azerbaidjan), MOL (Ungaria) sau KazMunayGas (Kazahstan). O eventuală preluare de către SOCAR ar face ca azerii să devină al doilea jucător pe piața carburanților din România, cu peste 400 de stații.

Guvernul României ia în calcul și o variantă de intervenție temporară, după modelul Germaniei, care a preluat controlul rafinăriei Schwedt, fost activ al Rosneft. Totuși, costurile uriașe și constrângerile bugetare fac puțin probabilă o naționalizare a Petrotelului.

„România vrea ca rafinăria și stațiile Lukoil să continue să funcționeze – dar fără Lukoil”, conchid sursele citate de Economica.net.