Îngrășămintele devin lux! Importurile s-au prăbușit cu 33%, fermierii reduc dozele

Scumpirea îngrășămintelor NPK lovește din nou fermierii moldoveni, potrivit unei analize semnate de economistul Iurie Rija. După doi ani de stabilitate relativă, piața îngrășămintelor complexe de tip NPK (azot–fosfor–potasiu) se confruntă din nou cu o creștere accentuată a prețurilor. Conform datelor Băncii Mondiale, indicele global al prețurilor la îngrășăminte a crescut cu aproximativ 15% în primul trimestru din 2025, impulsionat de cererea ridicată și de limitările de ofertă. În special, fertilizanții pe bază de fosfați și potasă au înregistrat scumpiri semnificative: DAP +40%, iar potasa a ajuns la 350–360 dolari pe tonă, cu 21% mai mult decât în 2024. Ca urmare, prețul mediu global al NPK a urcat în trimestrul III 2025 la 700–800 dolari pe tonă, echivalentul a 13–14 lei/kg, depășind nivelurile din 2023–2024.

Republica Moldova, care nu produce îngrășăminte și depinde integral de importuri, a resimțit imediat efectul scumpirilor. După un an 2023 favorabil, când prețul mediu de import scăzuse la 11,49 lei/kg (–35%) iar volumul importurilor crescuse la aproximativ 57.000 tone, în 2025 trendul s-a inversat brusc: prețul mediu al NPK a urcat la 13,11 lei/kg (+22% față de 2024), iar importurile totale s-au prăbușit la 23.283 tone (–33% față de 2024). „Scumpirea bruscă a redus capacitatea fermierilor de a achiziționa volumele necesare. Mulți agricultori au fost nevoiți să reducă dozele sau să amâne fertilizarea culturilor”, explică economistul Iurie Rija.

Piața locală a rămas concentrată în mâinile a trei mari importatori, care au controlat două treimi din totalul livrărilor din primele nouă luni ale anului. „Agrostoc” a fost lider, cu 6.694 tone (29%), urmat de „Carvidon-Trade” cu 6.100 tone (26%) și „Piramida-Market” cu 2.501 tone (11%). Împreună, acestea au livrat circa 66% din totalul NPK importat în Republica Moldova.

Deși Rusia rămâne principalul furnizor de îngrășăminte pentru piața moldovenească, cota sa s-a redus semnificativ – de la 94% în 2022 la 65% în 2025 –, un semn pozitiv al diversificării surselor. În 2025, Emiratele Arabe Unite au intrat puternic pe piață, ocupând locul al doilea cu 3.383 tone (14,5%) la un preț mediu competitiv de 10,40 lei/kg, iar România s-a situat pe locul al treilea cu 3.327 tone (14,3%), la un preț mai ridicat de 13,96 lei/kg.

Economistul Iurie Rija avertizează că piața îngrășămintelor din Republica Moldova rămâne vulnerabilă la șocurile externe, în lipsa producției interne și a rezervelor strategice. „Creșterea prețurilor la NPK riscă să afecteze randamentele agricole în 2026, mai ales în rândul fermierilor mici. O soluție ar fi consolidarea mecanismelor de achiziții comune și stimularea diversificării surselor de aprovizionare”, conchide el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fertilizanți #ingrasaminte #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația „Agrocereale” critică răspunsul oferit de Î.S. „Calea Ferată din Moldova” (CFM), acuzând întreprinderea de lipsă de transparență, confuzii economice și „contabilitate creativă” care alimentează declinul sectorului feroviar. Organizația afirmă că, în locul unor soluții reale pentru revitalizarea transportului de marfă, CFM oferă justificări care maschează ineficiența și împing agricultura spre costuri tot mai mari.

Potrivit Asociației, CFM a refuzat să prezinte date exacte care vizează numărul de vagoane disponibile, volumele transportate în perioada septembrie–noiembrie și planul operațional pentru decembrie, invocând confidențialitatea comercială. „CFM este un monopol natural de stat, nu un operator privat. Lipsa acestor informații face imposibilă orice analiză profesionistă și distruge încrederea fermierilor și traderilor”, afirmă organizația.

Asociația denunță și modul în care CFM își justifică tariful actual de 0,72 MDL/t-km, considerat sub cost, și solicitarea de majorare până la aproximativ 0,91 MDL/t-km. „Aceasta este o eroare economică fundamentală. În industriile cu costuri fixe ridicate, doar creșterea volumelor reduce costul unitar. CFM face invers: mărește tarifele, pierde volume, apoi împarte costurile fixe la tot mai puține tone, generând artificial un cost unitar exagerat”, se arată în analiză.

Organizația susține că tariful invocat de CFM este umflat de includerea amortizării unor vagoane și locomotive vechi de 30–40 de ani, deja amortizate, precum și de ineficiența operațională – consum mare de motorină, rotație lentă a vagoanelor și parc tehnic depășit moral. „Nu poți vinde servicii lente, diesel, neelectrificate, la prețuri comparabile cu Germania, care operează cu logistică de vârf. Aici nu plătești performanța, ci ineficiența.”

Asociația avertizează că, în final, fermierii sunt cei care suportă costurile majorării tarifelor feroviare, deoarece traderii transferă automat aceste cheltuieli în scăderea prețului de achiziție la poarta fermei. În plus, dacă tarifele CFM rămân peste pragul de competitivitate, fluxurile de marfă vor migra ireversibil către transportul rutier, mult mai flexibil. „Odată pierduți clienții, CFM va rămâne cu șine goale și costuri fixe neschimbate, intrând într-un faliment operațional predictibil.”

În acest context, Asociația „Agrocereale” cere conducerii CFM să abandoneze actuala strategie și să adopte o abordare orientată spre dezvoltarea businessului: reducerea tarifelor pentru a readuce volumele pe calea ferată, eliminarea amortizării considerate fictive din structura de cost și publicarea imediată a datelor privind capacitatea de transport pentru luna decembrie.