Rusia vrea Moldova înghețată de frig. Guvernul alocă 1,7 miliarde de lei pentru achiziția metanului

Companiei de stat Energocom, mandată de Guvern să caute surse alternative de gaz, i se vor aloca 1,7 miliarde de lei pentru achiziția metanului. Banii vor fi alocați prin majorarea de capital a companiei, potrivit dispoziției din 22 octombrie adoptată de Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii.

Transferarea mijloacelor se va efectua de către Ministerul Finanțelor în baza prezentei dispoziții, la solicitarea Agenției Proprietății Publice. Agenția Proprietății Publice va asigura, prin intermediul organelor de conducere ale SA „Energocom”, aprobarea efectuării emisiunii suplimentare închise de acțiuni.

Energocom va crea grupul de lucru pentru achiziția gazelor naturale și va încheia cu SRL „Moldovatransgaz” un contract pentru achiziționarea primelor 5 mil. m3 de gaze naturale. Prețul de achiziționare a gazelor naturale de către SRL „Moldovatransgaz” de la SA „Energocom” va acoperi cheltuielile operaționale, taxele și impozitele și nu va include profit”, se spune în dispoziție.

În perioada stării de urgență, pentru asigurarea deficitului de gaze naturale estimat, SA „Energocom” va solicita oferte de la potențialii furnizori/traderi de gaze naturale, va selecta prin intermediul grupului de achiziție instituit câștigătorul/câștigătorii în baza criteriilor tehnice, economice și financiare și va încheia contractul/contractele de vânzare-cumpărare a gazelor naturale cu furnizorii/traderii de gaze naturale în termene restrânse, cu posibilitate de prelungire a acestora.

Oferta de gaz – cel mai mic preț

În scopul standardizării și comparabilității ofertelor, SA „Energocom” va utiliza contractele tip EFET (European Federation of Energy Traders). Prețul înaintat de ofertanți va fi bazat pe prețul zilei următoare de la Bursa de Energie din Olanda TTF (Title Transfer Facility) emis de către publicația specializată Argus sau PEGAS (EEX) și ofertele vor fi cu punct de livrare: punct de interconectare Oleksiivka (UA>MD) și Ungheni (RO>MD). Criteriul de selectare va fi cel mai mic preț oferit de furnizorul de gaze.

Totodată, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în comun cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, în termen de 5 zile, va organiza identificarea soluției pentru valorificarea păcurii donate de către Guvernul României Guvernului Republicii Moldova pentru depășirea situației actuale.

Centru de dirijare

Potrivit deciziei Comisie pentru Situații Excepționale, va fi organizat un Centrului de Dirijare în Situații Excepționale al Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova în componența conform „codului portocaliu”, începând cu data de 23 octombrie 2021, ora 08.00 (mun. Chișinău, str. Gheorghe Asachi nr.69, sediul central al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI), cu stabilirea regimului de activitate 24/24 până la o decizie suplimentară (componența concretă a efectivului participant și regimul de activitate pot fi modificate în funcție de evoluția situației operative, la decizia șefului Centrului). Conducător al Centrului domnul Alexandru OPREA, secretar de stat al MAI.

Contractul cu Gazprom a expirat la 30 septembrie și a fost prelungit pentru o lună. Or, deocamdată nu s-a ajuns la o înțelegere cu concernul rus. După vizita de ieri de la Moscova, ministrul Infrastructurii, Andrei Spănu a declarat că: ”oferta propusă, la moment, de Gazprom nu este în avantajul cetățenilor noștri. Prețul cerut, care include condiții financiare și nefinanciare, inclusiv achitarea în termeni restrânși a datoriei istorice, este mai mare decât ofertele de pe piețele internaționale de gaz. Republica Moldova nu poate accepta să plătească un preț la gaz mai mare decât toate celelalte state din regiune”.

#dispoziție #gaz #stare de urgenta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.