Rusia vrea Moldova înghețată de frig. Guvernul alocă 1,7 miliarde de lei pentru achiziția metanului

Companiei de stat Energocom, mandată de Guvern să caute surse alternative de gaz, i se vor aloca 1,7 miliarde de lei pentru achiziția metanului. Banii vor fi alocați prin majorarea de capital a companiei, potrivit dispoziției din 22 octombrie adoptată de Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii.

Transferarea mijloacelor se va efectua de către Ministerul Finanțelor în baza prezentei dispoziții, la solicitarea Agenției Proprietății Publice. Agenția Proprietății Publice va asigura, prin intermediul organelor de conducere ale SA „Energocom”, aprobarea efectuării emisiunii suplimentare închise de acțiuni.

Energocom va crea grupul de lucru pentru achiziția gazelor naturale și va încheia cu SRL „Moldovatransgaz” un contract pentru achiziționarea primelor 5 mil. m3 de gaze naturale. Prețul de achiziționare a gazelor naturale de către SRL „Moldovatransgaz” de la SA „Energocom” va acoperi cheltuielile operaționale, taxele și impozitele și nu va include profit”, se spune în dispoziție.

În perioada stării de urgență, pentru asigurarea deficitului de gaze naturale estimat, SA „Energocom” va solicita oferte de la potențialii furnizori/traderi de gaze naturale, va selecta prin intermediul grupului de achiziție instituit câștigătorul/câștigătorii în baza criteriilor tehnice, economice și financiare și va încheia contractul/contractele de vânzare-cumpărare a gazelor naturale cu furnizorii/traderii de gaze naturale în termene restrânse, cu posibilitate de prelungire a acestora.

Oferta de gaz – cel mai mic preț

În scopul standardizării și comparabilității ofertelor, SA „Energocom” va utiliza contractele tip EFET (European Federation of Energy Traders). Prețul înaintat de ofertanți va fi bazat pe prețul zilei următoare de la Bursa de Energie din Olanda TTF (Title Transfer Facility) emis de către publicația specializată Argus sau PEGAS (EEX) și ofertele vor fi cu punct de livrare: punct de interconectare Oleksiivka (UA>MD) și Ungheni (RO>MD). Criteriul de selectare va fi cel mai mic preț oferit de furnizorul de gaze.

Totodată, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în comun cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, în termen de 5 zile, va organiza identificarea soluției pentru valorificarea păcurii donate de către Guvernul României Guvernului Republicii Moldova pentru depășirea situației actuale.

Centru de dirijare

Potrivit deciziei Comisie pentru Situații Excepționale, va fi organizat un Centrului de Dirijare în Situații Excepționale al Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova în componența conform „codului portocaliu”, începând cu data de 23 octombrie 2021, ora 08.00 (mun. Chișinău, str. Gheorghe Asachi nr.69, sediul central al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI), cu stabilirea regimului de activitate 24/24 până la o decizie suplimentară (componența concretă a efectivului participant și regimul de activitate pot fi modificate în funcție de evoluția situației operative, la decizia șefului Centrului). Conducător al Centrului domnul Alexandru OPREA, secretar de stat al MAI.

Contractul cu Gazprom a expirat la 30 septembrie și a fost prelungit pentru o lună. Or, deocamdată nu s-a ajuns la o înțelegere cu concernul rus. După vizita de ieri de la Moscova, ministrul Infrastructurii, Andrei Spănu a declarat că: ”oferta propusă, la moment, de Gazprom nu este în avantajul cetățenilor noștri. Prețul cerut, care include condiții financiare și nefinanciare, inclusiv achitarea în termeni restrânși a datoriei istorice, este mai mare decât ofertele de pe piețele internaționale de gaz. Republica Moldova nu poate accepta să plătească un preț la gaz mai mare decât toate celelalte state din regiune”.

#dispoziție #gaz #stare de urgenta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.

#puhăceni #centru de deșeuri #șerpeni #anenii noi