Rusia vrea Moldova înghețată de frig. Guvernul alocă 1,7 miliarde de lei pentru achiziția metanului

Companiei de stat Energocom, mandată de Guvern să caute surse alternative de gaz, i se vor aloca 1,7 miliarde de lei pentru achiziția metanului. Banii vor fi alocați prin majorarea de capital a companiei, potrivit dispoziției din 22 octombrie adoptată de Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii.

Transferarea mijloacelor se va efectua de către Ministerul Finanțelor în baza prezentei dispoziții, la solicitarea Agenției Proprietății Publice. Agenția Proprietății Publice va asigura, prin intermediul organelor de conducere ale SA „Energocom”, aprobarea efectuării emisiunii suplimentare închise de acțiuni.

Energocom va crea grupul de lucru pentru achiziția gazelor naturale și va încheia cu SRL „Moldovatransgaz” un contract pentru achiziționarea primelor 5 mil. m3 de gaze naturale. Prețul de achiziționare a gazelor naturale de către SRL „Moldovatransgaz” de la SA „Energocom” va acoperi cheltuielile operaționale, taxele și impozitele și nu va include profit”, se spune în dispoziție.

În perioada stării de urgență, pentru asigurarea deficitului de gaze naturale estimat, SA „Energocom” va solicita oferte de la potențialii furnizori/traderi de gaze naturale, va selecta prin intermediul grupului de achiziție instituit câștigătorul/câștigătorii în baza criteriilor tehnice, economice și financiare și va încheia contractul/contractele de vânzare-cumpărare a gazelor naturale cu furnizorii/traderii de gaze naturale în termene restrânse, cu posibilitate de prelungire a acestora.

Oferta de gaz – cel mai mic preț

În scopul standardizării și comparabilității ofertelor, SA „Energocom” va utiliza contractele tip EFET (European Federation of Energy Traders). Prețul înaintat de ofertanți va fi bazat pe prețul zilei următoare de la Bursa de Energie din Olanda TTF (Title Transfer Facility) emis de către publicația specializată Argus sau PEGAS (EEX) și ofertele vor fi cu punct de livrare: punct de interconectare Oleksiivka (UA>MD) și Ungheni (RO>MD). Criteriul de selectare va fi cel mai mic preț oferit de furnizorul de gaze.

Totodată, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în comun cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, în termen de 5 zile, va organiza identificarea soluției pentru valorificarea păcurii donate de către Guvernul României Guvernului Republicii Moldova pentru depășirea situației actuale.

Centru de dirijare

Potrivit deciziei Comisie pentru Situații Excepționale, va fi organizat un Centrului de Dirijare în Situații Excepționale al Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova în componența conform „codului portocaliu”, începând cu data de 23 octombrie 2021, ora 08.00 (mun. Chișinău, str. Gheorghe Asachi nr.69, sediul central al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI), cu stabilirea regimului de activitate 24/24 până la o decizie suplimentară (componența concretă a efectivului participant și regimul de activitate pot fi modificate în funcție de evoluția situației operative, la decizia șefului Centrului). Conducător al Centrului domnul Alexandru OPREA, secretar de stat al MAI.

Contractul cu Gazprom a expirat la 30 septembrie și a fost prelungit pentru o lună. Or, deocamdată nu s-a ajuns la o înțelegere cu concernul rus. După vizita de ieri de la Moscova, ministrul Infrastructurii, Andrei Spănu a declarat că: ”oferta propusă, la moment, de Gazprom nu este în avantajul cetățenilor noștri. Prețul cerut, care include condiții financiare și nefinanciare, inclusiv achitarea în termeni restrânși a datoriei istorice, este mai mare decât ofertele de pe piețele internaționale de gaz. Republica Moldova nu poate accepta să plătească un preț la gaz mai mare decât toate celelalte state din regiune”.

#dispoziție #gaz #stare de urgenta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.