Grosu trage plapuma peste consilierii delegați companiile de stat: Sunt sigur că e provizoriu

Igor Grosu, președintele Parlamentului justifică proiectul de lege, care prevede că personalul încadrat în cabinetul Președintelui Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Prim-ministrului, prim-viceprim-ministrului, viceprim-miniştrilor și miniştrilor are dreptul de a exercita activitate remunerată în cadrul consiliului de administraţie al întreprinderii de stat şi în cadrul consiliului societăţii pe acţiuni în care statul deţine o cotă parte din capitalul social. „Sunt sigur că e o chestie provizorie până depășim criza energetică”, a menționat Grosu în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la JurnalTV.

În Consiliile de administrare fie sunt oameni care sunt rău intenționați sau sabotează orice decizie. Or, în situația de criză energetică este o necesitate stringentă de a putea debloca activitatea anumitor întreprinderi de a lua niște decizii. Sunt sigur că e o chestie provizorie până depășim criza energetică în care ne-am pomenit”, a explicat Grosu.

În data de 21 octombrie, deputații au votat în prima lectură proiectul de lege, care prevede ca personalul încadrat în cabinetul Președintelui Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Prim-ministrului, prim-viceprim-ministrului, viceprim-miniştrilor și miniştrilor are dreptul de a exercita activitate remunerată în cadrul consiliului de administraţie al întreprinderii de stat şi în cadrul consiliului societăţii pe acţiuni în care statul deţine o cotă parte din capitalul social.

Proiectul a fost criticat, în condițiile în care în Republica Moldova a fost un asemenea precedent când în Consiliile de Administrație ale companiilor de stat erau numiți persoane apropiate guvernării. Astfel, companiile au fost delapidate de sute de milioane de lei în interesul persoanelor de la guvernare.

Fostul premier și actual om de afaceri, Ion Sturza scria pe facebook că nu vede foarte multă competență în business la consilierii din oficiile de la președinție, parlament și guvern. Da, tineri, frumoși și deștepți, pe alocuri – școliți în Occident”.

De aici și până a înțelege cum funcționează o firmă mare și complexă, cum e cu managementul modern corporatist, e cale lungă și multă mămăligă de rugumat. Doar „eyes man(mam)” nu este îndeajuns! Consiliile de administrație ale companiilor de stat nu sunt nici pentru sinecuri de partid. Multe și (încă) extrem de mărunte”, susține fostul premier.

#Grosu #CA #companii de stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.