Matrapazlâcurile cu gaz din Moldova. Tănase: Vom plăti mai scump în schimb vom scăpa de schemele obscure

La 31 octombrie expiră contractul cu Gazprom de livrare a gazelor Republicii Moldova. Autoritățile Republicii, deocamdată, nu au ajuns la un consens cu concernul rus pentru un nou contract. Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase sugerează că, Chișinăul trebuie să opteze pentru sursele alternative de aprovizizonare cu gaze. Chiar dacă prețul achitat va fi mai mare, „vom scăpa de schemele obscure energetice odată pentru totdeauna”.

Criza gazelor desigur presupune anumite riscuri: de a plăti mai scump sau chiar de a îngheța. În schimb ea oferă și oportunitatea pentru “потомки Будулая” (n.r așa mediatizează presa rusă criza gazelor din Moldova) de a scăpa de “потомки хана Батыя” odată pentru totdeauna. Așa cum am reorientat agricultura și vinificația noastră spre piețele occidentale, tot așa vom reuși sa ne aprovizionat cu gaze de pe alte piețe. Vom plăti mai scump în schimb vom scapă și de schemele obscure energetice odată pentru totdeauna”, a explicat Tănase.

Fotul președinte al Curții Constituționale susține că e mai convenabil pentru Republica Moldova să achiziționeze gaze în condiții transparente decât să plătească un preț mai mic și apoi să se pomenească cu datorii.

Vom ajunge sa ne convingem că este mult mai ieftin sa cumpărăm gaze mai scumpe, dar transparent, decât să cumpărăm gaze “ieftine” de la un regim cleptocratic, să le plătim și mai apoi, să ne pomenim cu datorii de milioane”, a punctat Tănase.

Republica Moldova, deocamdată, nu a reușit să încheie un contract de livrare a gazelor cu Gazprom. În data de 22 octombrie a fost instituită Starea de Urgență în sistemul gazelor naturale, iar Energocom a fost mandat să lanseze licitația de achiziție a metanului. Ulterior, Gazprom acuza Republica Moldova de problema livrărilor de gaze. Gazprom declara că va prelungi contractul de tranzitare și furnizare a gazelor naturale doar dacă Chișinăul va achita datoria în sumă de 709 mil. USD, în caz contrar, la 1 noiembrie va fi sistată livrarea gazelor.

#gaz #contract #livrare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță a avertizat, în cadrul emisiunii de la Exclusiv TV, că Republica Moldova este vulnerabilă din cauza dependenței de „banii politici”, pe care i-a comparat cu un „iaz de ploaie”: vin când există susținere politică, dar pot dispărea rapid odată cu schimbarea fluxurilor politice.

Potrivit lui Ioniță, Uniunea Europeană privește tot mai prudent situația din Republica Moldova și ar putea reintroduce condiționalități stricte, similare celor 28 de condiții economice formulate în 2016–2017, care, spune economistul, nu au fost niciodată anulate și pot fi reamintite oricând. „UE se va uita la democrație, la bani și la implementarea reformelor, iar aici avem probleme”, a subliniat el.

Un exemplu concret este proiectul apeductului Chișinău–Strășeni–Călărași, care prevede circa 50 de milioane de euro grant din partea UE și a Germania. Proiectul ar urma să asigure apă pentru raioanele Strășeni și Călărași, să ieftinească apa în Chișinău prin creșterea numărului de consumatori și să reducă costurile de pompare, însă se află în blocaj de peste un an. Ioniță susține că există „un sabotaj din interiorul sistemului”.

Economistul a menționat că ministrul Vladimir Bolea ar fi demarat ședințe pentru a identifica blocajele, iar primarul de Strășeni, Valentina Căseani, ar fi confirmat existența unor obstacole instituționale. „Este grant, nu împrumut. Dacă mai pierdem un an, vom ajunge să explicăm de ce am ratat 50 de milioane de euro”, a spus Ioniță.

Economistul afirmă că, raportat la PIB, Moldova primește de cel puțin două ori mai puține granturi decât ar fi posibil. În 2014, granturile reprezentau circa 3% din PIB, iar dacă acest nivel ar fi fost menținut, în prezent Moldova ar fi trebuit să primească aproape 12 miliarde de lei anual. El estimează, totodată, că în 2025 bugetul a ratat executarea a cel puțin 3 miliarde de lei din cauza absorbției slabe a fondurilor.

Ioniță a amintit și exemple din trecut: finanțările nerambursabile din România pentru renovarea grădinițelor, grantul UE de 25 de milioane de euro pentru gazoductul Iași–Ungheni, precum și programele americane de tip „Provocările Mileniului”, care ar fi putut continua cu sute de milioane de dolari pentru energie și infrastructură, dar nu au fost valorificate.

„Problema nu este lipsa banilor, ci incapacitatea de a pregăti și implementa proiecte. Granturile nu vin în geantă, ele se câștigă prin proiecte”, a conchis economistul, avertizând că fără deblocarea rapidă a proiectelor și accelerarea reformelor, Republica Moldova riscă să piardă sprijinul nerambursabil extern exact într-un moment de susținere politică fără precedent.