VIDEO Au fost reținute șase persoane implicate în dosarul contrabandei cu țigări „Ashima”. Trei sunt angajați ai IGPF

Încă șase persoane au fost reținute în dosarul contrabandei cu 179 de cutii cu țigări „Ashima”, la Cahul, cu implicarea angajaților Poliției de Frontieră. Mai exat, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a desfășurat percheziții, de comun cu ofițerii SIS, în dosarul schemei de contrabandă cu 179 de cutii de țigări „Ashima”, deconspirată în iulie curent, scrie Realitatea.md.

„Perchezițiile au fost desfășurate la domiciliile figuranților, la Cahul și Chișinău. În numărul persoanelor reținute azi, 2 noiembrie, în urma documentării desfășurate de SIS, prin colaborare cu Serviciul Protecție Internă și Anticorupție al MAI, trei figuranți ar fi fost implicați direct în schema de contrabandă, iar alții trei sunt angajați ai Inspectoratului General al Poliției de Frontieră. Printre angajații de la frontieră reținuți figurează și un fost șef interimar al sectorului poliției de frontieră Cahul, precum și un fost șef al Direcției regionale Sud a Inspectoratului”, se arată în nota informativă a PCCOCS.

Potrivit responsabililor, actualmente pe dosar figurează cu statut de persoane învinuite și bănuite 14 figuranți. Investigațiile continuă, în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor.

Realitatea.md amintește că în această dimineață, procurorii PCCOCS, de comun cu ofițerii SIS au descins la punctul de trecere a frontierei Cahul-Oancea.

Momentul în care angajații Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) au descins la punctul de trecere a frontierei Cahul-Oancea a fost suprins de călătorii care erau în așteptare la trecerea frontierei.

VIDEO Au fost reținute șase persoane implicate în dosarul contrabandei cu țigări „Ashima”. Trei sunt angajați ai IGPF – Realitatea.md

#contrabanda cu tigari #ashima #dosar #retineri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.