VIDEO Au fost reținute șase persoane implicate în dosarul contrabandei cu țigări „Ashima”. Trei sunt angajați ai IGPF

Încă șase persoane au fost reținute în dosarul contrabandei cu 179 de cutii cu țigări „Ashima”, la Cahul, cu implicarea angajaților Poliției de Frontieră. Mai exat, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a desfășurat percheziții, de comun cu ofițerii SIS, în dosarul schemei de contrabandă cu 179 de cutii de țigări „Ashima”, deconspirată în iulie curent, scrie Realitatea.md.

„Perchezițiile au fost desfășurate la domiciliile figuranților, la Cahul și Chișinău. În numărul persoanelor reținute azi, 2 noiembrie, în urma documentării desfășurate de SIS, prin colaborare cu Serviciul Protecție Internă și Anticorupție al MAI, trei figuranți ar fi fost implicați direct în schema de contrabandă, iar alții trei sunt angajați ai Inspectoratului General al Poliției de Frontieră. Printre angajații de la frontieră reținuți figurează și un fost șef interimar al sectorului poliției de frontieră Cahul, precum și un fost șef al Direcției regionale Sud a Inspectoratului”, se arată în nota informativă a PCCOCS.

Potrivit responsabililor, actualmente pe dosar figurează cu statut de persoane învinuite și bănuite 14 figuranți. Investigațiile continuă, în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor.

Realitatea.md amintește că în această dimineață, procurorii PCCOCS, de comun cu ofițerii SIS au descins la punctul de trecere a frontierei Cahul-Oancea.

Momentul în care angajații Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) au descins la punctul de trecere a frontierei Cahul-Oancea a fost suprins de călătorii care erau în așteptare la trecerea frontierei.

VIDEO Au fost reținute șase persoane implicate în dosarul contrabandei cu țigări „Ashima”. Trei sunt angajați ai IGPF – Realitatea.md

#contrabanda cu tigari #ashima #dosar #retineri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.