Protocolul la gaze, asul din mâneca rușilor. Finanțarea și securitatea energetică a regiunii transnistrene – vitală

02 Nov. 2021, 10:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Nov. 2021, 10:20 // Actual //  bani.md

În data de 29 octombrie Republica Moldova a reușit să ajungă la un consens cu Federația Rusă, iar Moldovagaz și Gazprom au prelungit contractul de livrare a gazelor pentru o perioadă de cinci ani. De ce a avut nevoie Federația Rusă de contractul la gaze cu Republica Moldova a răspuns, în cadrul emisiunii „în Profunzime” de la ProTv, fostul director ANRE Victor Parlicov.

Răspunsul e-n primele două puncte ale protocolului. Federația Rusă își dorește un dialog multidimensional cu Republica Moldova pe subiectul energetic. Acest demers al Gazpromului a fost o forțare a părții moldovenești la dialog în condițiile în care contextul unui asemenea șantaj era perfect pentru Gazprom. Cred că a fost principalul element ca toate subiectele ce țin de agenda de negocieri pe dimensiunea energetică să le deschidă pe o platformă interguvernamentală, politică”, a explicat Parlicov.

În opinia lui Parlicov, pe platforma interguvernamentală urmează a fi abordate subiectele care cu adevărat reprezintă interes și pentru care de fapt era nevoie de acest contract pentru Federația Rusă.

Asta ține de securizarea alimentării cu energie electrică a regiunii transnistrene, inclusiv finanțarea ei, statul companiilor rusești în partea stângă a Nistrului. Asta a fost o deschidere pentru a lansa o asemenea platformă de dialog”, a conchis Parlicov.

18 Sept. 2026, 14:33
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Sept. 2026, 14:33 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Avarierea podului feroviar de la Zatoka, cunoscut și drept podul Belgorod-Dnestrovsk, poate muta o parte a presiunii logistice din sudul Ucrainei spre porturile dunărene și, indirect, spre infrastructura Republicii Moldova, avertizează economistul Iurie Rija.

Potrivit analizei sale, dacă podul nu este redeschis, timpul minim de așteptare pentru vagoanele cu cereale orientate către porturile ucrainene de la Dunăre ar putea ajunge la 26 de zile.

Rija precizează că această perioadă nu reprezintă durata efectivă a unei călătorii feroviare, ci coada logistică în care vagoanele pot rămâne până când infrastructura disponibilă reușește să le preia și să le înainteze către terminalele portuare.

Dimensiunea fluxului este deja mare. Potrivit datelor invocate de economist, de la începutul lunii au fost transportate spre porturile dunărene aproximativ 118 mii de tone de cereale.

În condițiile în care legătura directă prin Zatoka rămâne limitată, o parte mai mare a mărfurilor ar urma să fie redirecționată către alte trasee, inclusiv către sistemul portuar Reni–Izmail–Chilia–Vylkove.

„Problema nu dispare. Congestia se mută”, subliniază Rija.

Economistul explică faptul că fiecare verigă a lanțului logistic poate deveni un punct de blocaj: liniile feroviare alternative, stațiile, punctele de frontieră, terminalele de transbordare, disponibilitatea barjelor și a navelor, precum și pescajul disponibil pe Dunăre.

În acest context, Republica Moldova capătă o importanță strategică mai mare. Rețeaua feroviară moldovenească poate deveni parte a rutelor alternative dintre Ucraina, Dunăre și frontiera cu România, inclusiv prin coridoarele Volcineț–Bălți–Ungheni și Basarabeasca–Reni–Giurgiulești.

Rija avertizează însă că oportunitatea de tranzit vine cu un risc direct pentru exportatorii moldoveni.

„Moldova are propriile cereale și oleaginoase care trebuie evacuate. În același timp, infrastructura feroviară, locomotivele, liniile, punctele de frontieră și terminalele portuare reprezintă resurse fizice limitate”, arată economistul.

Potrivit lui, un volum suplimentar de tranzit poate genera venituri pentru infrastructura moldovenească, dar, dacă nu este gestionat corect, poate ajunge să concureze cu exporturile de origine moldovenească.

Presiunea se poate transmite și în prețurile agricole. O rotație mai lentă a vagoanelor înseamnă marfă blocată mai mult timp, capital financiar imobilizat și costuri logistice mai mari.

„Costul logistic nu rămâne numai la transportator sau trader. Într-un final, acesta se transmite de-a lungul întregului lanț comercial și poate ajunge inclusiv în prețul oferit fermierului la poarta depozitului”, avertizează Rija.

Economistul rezumă efectul în lanț astfel: pod avariat, rută feroviară limitată, redirecționarea vagoanelor, timpi de așteptare mai mari, presiune asupra rutelor alternative și porturilor dunărene, rotație mai lentă a materialului rulant și costuri logistice în creștere.

În opinia sa, întrebarea economică esențială pentru Republica Moldova este cât tranzit suplimentar poate prelua sistemul local fără ca acesta să reducă viteza de evacuare a propriilor cereale și oleaginoase.

Rija subliniază că diferența reală nu este între rutele existente pe hartă, ci între capacitatea teoretică și cea efectiv disponibilă în teren.