Skoda va produce în acest an cu un sfert de milion de maşini mai puţine decât anticipa. DE CE?

02 Nov. 2021, 11:04
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
02 Nov. 2021, 11:04 // Au Bani //  MD Bani

Liniile de producţie ale Skoda din Cehia şi-au reluat activitatea duminică, după o pauză de două săptămâni, determinată de lipsa cipurilor. În acest sens compania a afirmat luni că va fi nevoită să restrângă în continuare producţia în următoarele săptămâni.

”În acest an, compania anticipează că nu va fi capabilă să producă aproximativ 250.000 de vehicule până la sfârşitul acestui an, din cauza lipsei de componente”, potrivit unui comunicat publicat la raportarea rezultatelor financiare aferente primelor nouă luni.

Potrivit companiei, criza de de cipuri a început să aibă un impact asupra producţiei în trimestrul al treilea.

”Compania anticipează că situaţia referitoare la aprovizionarea cu semiconductori se va stabiliza din nou începând din trimestrul patru 2021 şi se va atenua treptat în a doua jumătate a anului 2022”, a menționat reprezentanții Skoda.

Tata Motors, proprietarul Jaguar Land Rover, a spus luni că grupul a continuat să fie afectat de deficitul de cipuri, iar Volkswagen, proprietarul Skoda, a avertizat săptămâna trecută cu privire la impactul deficitului de semiconductori asupra afacerii sale.

Directorul general al Skoda, Thomas Schaeffer, a declarat într-un interviu publicat luni că Skoda se aştepta să producă ”la capacitate aproape maximă” în noiembrie şi decembrie, după reducerile anterioare, dacă piesele vor fi disponibile.

Producătorii auto la nivel global şi-au redus semnificativ previziunile referitoare la producţia din acest an, din cauza perturbărilor apărute în lanţurile de aprovizionare şi a cererii puternice de electronice de consum, care au condus la un deficit acut de semiconductori, esenţiali în dispozitivele electronice.

17 Sept. 2026, 13:25
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Sept. 2026, 13:25 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei avertizează asupra intensificării presiunilor inflaționiste și și-a revizuit în sens ascendent evaluarea riscurilor pentru trimestrul IV 2026 și prima jumătate a anului 2027. Inflația anuală a ajuns în august la 6,96% și a depășit limita superioară a coridorului țintit de banca centrală.

Potrivit BNM, inflația a accelerat cu 0,62 puncte procentuale față de luna iulie și s-a plasat peste intervalul de variație de ±1,5 puncte procentuale în jurul țintei de 5%.

Cu toate acestea, creșterea prețurilor din august a fost mai redusă decât anticipase BNM în Raportul asupra inflației publicat în aceeași lună. Explicația ține în principal de prețurile reglementate, după ce ajustarea tarifului la gazele naturale a fost întârziată.

Riscurile pentru perioada următoare se amplifică însă. BNM arată că presiunile vin atât din exterior, prin creșterea prețurilor la energie, produse alimentare și materii prime, cât și din interiorul economiei, unde consumul este susținut de majorarea veniturilor disponibile ale populației.

Banca centrală estimează acum riscuri mai mici pentru inflație în trimestrul III 2026 față de prognoza din august, dar o deteriorare a perspectivelor în trimestrul IV și în prima jumătate a anului 2027.

Unul dintre principalele pericole vine din sectorul energetic. De la începutul lunii septembrie, potrivit BNM, prețurile petrolului Brent și ale gazelor naturale Dutch TTF au continuat să crească, pe fondul reluării ostilităților dintre SUA și Iran. Volatilitatea piețelor energetice amplifică riscul ca scumpirile externe să fie transmise ulterior în prețurile din Republica Moldova.

Presiuni suplimentare pot veni și din zona alimentelor. Episoadele de temperaturi extreme din Europa, problemele logistice din Strâmtoarea Ormuz și riscurile asociate fenomenului El Niño au determinat revizuirea în sus a ipotezelor privind evoluția prețurilor alimentare internaționale.

În același timp, cererea internă rămâne puternică. Fondul de salarizare a crescut cu 12% în termeni nominali în trimestrul II, iar transferurile de bani către persoanele fizice au avansat cu 20,88% în iulie față de aceeași lună din 2025. Comerțul cu amănuntul a crescut, la rândul său, cu 15,7% în primele șapte luni ale anului.

BNM avertizează că traiectoria inflației rămâne dependentă și de momentul și amploarea ajustării tarifelor reglementate, inclusiv cele din sectorul energetic, dar și de recolta agricolă din anul viitor, consum, remiteri, investiții, finanțarea externă și politica fiscală.

Pentru a reduce presiunile asupra prețurilor și a readuce inflația către ținta de 5%, BNM a majorat rata de bază cu 1,5 puncte procentuale, până la 9% anual. Banca centrală spune că măsura urmărește inclusiv stimularea economisirii în detrimentul consumului și limitarea efectelor secundare ale șocurilor de ofertă.

În precedentul Raport asupra inflației, BNM spunea că valul scumpirilor ar urma să se intensifice în ultimele luni ale anului. Banca Națională a Moldovei (BNM) prognoza că rata anuală a inflației va urca de la 7,7% în trimestrul III la 9,2% în trimestrul IV 2026, potrivit Raportului asupra inflației din august.