Skoda va produce în acest an cu un sfert de milion de maşini mai puţine decât anticipa. DE CE?

02 Nov. 2021, 11:04
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
02 Nov. 2021, 11:04 // Au Bani //  MD Bani

Liniile de producţie ale Skoda din Cehia şi-au reluat activitatea duminică, după o pauză de două săptămâni, determinată de lipsa cipurilor. În acest sens compania a afirmat luni că va fi nevoită să restrângă în continuare producţia în următoarele săptămâni.

”În acest an, compania anticipează că nu va fi capabilă să producă aproximativ 250.000 de vehicule până la sfârşitul acestui an, din cauza lipsei de componente”, potrivit unui comunicat publicat la raportarea rezultatelor financiare aferente primelor nouă luni.

Potrivit companiei, criza de de cipuri a început să aibă un impact asupra producţiei în trimestrul al treilea.

”Compania anticipează că situaţia referitoare la aprovizionarea cu semiconductori se va stabiliza din nou începând din trimestrul patru 2021 şi se va atenua treptat în a doua jumătate a anului 2022”, a menționat reprezentanții Skoda.

Tata Motors, proprietarul Jaguar Land Rover, a spus luni că grupul a continuat să fie afectat de deficitul de cipuri, iar Volkswagen, proprietarul Skoda, a avertizat săptămâna trecută cu privire la impactul deficitului de semiconductori asupra afacerii sale.

Directorul general al Skoda, Thomas Schaeffer, a declarat într-un interviu publicat luni că Skoda se aştepta să producă ”la capacitate aproape maximă” în noiembrie şi decembrie, după reducerile anterioare, dacă piesele vor fi disponibile.

Producătorii auto la nivel global şi-au redus semnificativ previziunile referitoare la producţia din acest an, din cauza perturbărilor apărute în lanţurile de aprovizionare şi a cererii puternice de electronice de consum, care au condus la un deficit acut de semiconductori, esenţiali în dispozitivele electronice.

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.