Preţul îngrăşămintelor continuă să crească în Europa. Producția agricolă s-ar putea diminua, iar alimentele

Fermierii se tem că nu vor avea suficiente îngrăşăminte necesare în agricultură, în contextul în care preţul acestora, în Europa, urmează să crească şi mai mult, potrivit Bloomberg.

Conform sursei citate, un indicator de referinţă în Europa Occidentală pentru preţul amoniacului, din care se produce îngrăşământul pe bază de azot, a urcat până la 910 de dolari pe tonă, cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani.

Europa a fost lovită de criza gazelor naturale, care a forţat mai multe fabrici producătoare de îngrăşăminte pe bază de azot să limiteze sau să oprească producţia, inclusiv firme precum Yara International ASA din Norvegia şi cel mai important producător european de chimicale, grupul german BASF SE. Gazele naturale reprezintă 80% din costul producţiei de îngrăşăminte, iar în prezent preţurile sunt de patru şi chiar cinci ori mai mari decât nivelul norma.”, explică reprezentanţii grupului Fertilizers Europe, scrie Agerpres.

Potrivit informațiilor, fermierii europeni sunt deja îngrijoraţi că nu vor avea suficiente îngrăşăminte la primăvară. Conform acestora, orice deficit în aprovizionarea cu îngrăşăminte riscă să limiteze cantitatea şi calitatea producţiei agricole în Uniunea Europeană, cel mai mare exportator mondial de grâu şi un important furnizor de orz. De asemenea, orice diminuare a producţiei agricole ar putea genera îngrijorări cu privire la creşterea preţurilor la alimente. În America de Nord, preţul de referinţă la îngrăşăminte a crescut vineri cu 0,4% până la 1.017,87 dolari pentru o tonă scurtă (907,185 kg), în apropiere de nivelul record atins la începutul acestei luni.

Fermierii americani au început deja să reducă utilizarea de îngrăşăminte, iar retailerii cumpără acum numai ce au nevoie în viitorul apropiat, spune Alexis Maxwell, analist la Green Markets. Potrivit acestuia, goana pentru cumpărarea de îngrăşăminte pentru primăvara nu va începe până în februarie.

„Aşa că, pentru moment, aşteptăm şi vedem. Preţurile din restul lumii vor scădea până la nivelul din SUA sau preţurile din SUA vor creşte pentru a ajunge la cele din restul lumii?”, a spus Alexis Maxwell.

#ingrasaminte #productie agricola #fermieri #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Muncitorii străini angajați, inclusiv la muncă necalificată, beneficiază de un prag salarial de 8 700 de lei, în timp ce salariul minim în Republica Moldova este de 6 300 de lei, susține vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, Sergiu Sainciuc. Acesta critică diferența de 2 400 de lei și afirmă că oferirea unor salarii mai atractive cetățenilor țării ar putea contribui la ocuparea locurilor de muncă vacante.

Sainciuc a explicat că, potrivit cadrului legal actual, lucrătorilor migranți li se garantează un salariu de cel puțin 50% din salariul mediu lunar prognozat pe economie. Raportat la valoarea de 17 400 de lei pentru anul curent, acest prag ar constitui 8 700 de lei.

„8700 de lei pentru ei e garantat salariul. Ei sunt într-un avantaj mai mare decât cetățenii noștri, ceea ce nu e corect. Lor li se mai oferă hrană, cazare, transport”, a declarat reprezentantul sindicatelor, în cadrul unei emisiuni de la TVR Moldova.

Sainciuc consideră că angajatorii ar trebui să ofere condiții salariale similare și cetățenilor Republicii Moldova, pentru a atrage pe piața muncii persoanele care nu au un loc de muncă.

„Nu trebuie să mizăm pe străini. Același salariu achitat străinilor trebuie să-l dăm cetățenilor noștri. Noi avem mulți care sunt apți de muncă, dar nu au un loc de muncă. Avem tineri care nici nu învață, nici nu lucrează. Trebuie să le dăm un salariu motivant”, a afirmat vicepreședintele CNSM.

#salariul minim pe economie #muncitori străini