Moldova – „elevul silitor”. Le-a dat rușilor de la Gazprom o parte din banii pentru gazul consumat

Moldovagaz a achitat Gazprom-ului o parte din gazul consumat. Este vorba de metanul livrat de concernul rus în luna septembrie, anunță purtătorul de cuvânt al companiei moldovenești, Alexandr Barbov, citat de presa rusă.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a declarat că Republica Moldova nu intenționează să-și crească datoria față de Gazprom, de aceea își va achita în totalitate plățile pentru metanul consumat. Totodată, Chișinăul urmează să achite și gazul consumat în luna octombrie, care a fost procurat la 790 USD mia de metri cubi.

Până la 1 mai 2022, o companie străină selectată de Guvern va efectua un audit al datoriei Moldovagaz față de Gazprom.

Anterior, purtătorul de cuvânt al concernului rus, Serghei Cuprianov declara că datoria Moldovagaz se cifrează la 430 mil USD, dar cu tot cu penalități se ridică la 709 mil. USD. Republica Moldova nu a recunoscut această datorie, motivând că este mai mică, și a cerut un audit internațional pentru a fi stabilită suma exactă.

În data de 29 octombrie, Moldovagaz și Ggazprom au semnat contractul de livrare a gazului pentru o perioadă de cinci, dar și un protocol care prevede schema soluționării datoriei.

Precedentul contract de livrare a gazelor a expirat la 30 septembrie, iar Republica Moldova nu au reușit să ajungă la un consens cu partea rusă și contractul a fost prelungit pentru o lună la un preț de 790 USD per mia de metri cubi de gaz. Țara s-a pomenit într-o criză energetică, iar Parlamentul de la Chișinău a instituit starea de urgență în sistemul gazelor. Acest lucru a permis Guvernului să mandateze Energocom să lanseze licitația de achiziție a gazului.

Livrările de gaz, potrivit noului contract, au început la 1 noiembrie la un preț de 450 USD per mia de metri cubi, iar în decembrie prețul s-ar putea reduce la 400 USD.

#gaz #datorie #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.