Salarii majorate cu 57% pentru personalul administrativ-gospodăresc din instituțiile medico-sanitare publice

Din 1 noiembrie, personalul administrativ-gospodăresc din instituțiile medico-sanitare publice beneficiază de salarii majorate cu 57%. După majorare, salariile vor oscila între 3840 și 9090 lei în dependență de nivelul studiilor.

Guvernul a operat astăzi modificări la Regulamentul privind salarizarea angajaților din instituțiile medico-sanitare publice, încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală.

Mai exact, specialiștii cu studii superioare vor ridica lunar un salariu de 9090 lei, cei cu studii medii de specialitate vor primi 7680 lei, muncitorii calificați – 5040 lei, iar muncitorii necalificați – 3840 lei. Pentru personalul de conducere non-medical, lefurile se vor majora cu 37%.

Cheltuielile necesare pentru punerea în aplicare a proiectului, începând cu 1 noiembrie 2021, sunt planificate în cadrul fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul 2021, ca urmare a rectificării Legii FAOAM pentru anul 2021. Cheltuielile necesare aferente majorărilor salariilor de funcție propuse în proiect se estimează la circa 22 923,2 mii lei lunar, sau pentru 2 luni ale anului 2021 (noiembrie – decembrie) la circa 45 846,4 mii lei. Costul anual al acestor cheltuieli ajunge la 275 078,4 mii lei, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu punerea în aplicare a prevederilor acesteia începând cu 1 noiembrie 2021.

#personalul administrativ-gospodăresc #institutii medico-sanitare #majorare #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o dilemă logistică de proporții: peste 225 000 de autovehicule de marfă rulau la începutul acestui an pe drumurile naționale, în timp ce transportul feroviar s-a prăbușit la un minim istoric de 2,4 mil. tone. Reabilitarea anunțată a căilor ferate ridică însă întrebarea ce se va întâmpla cu „sutele de mii” de camioane achiziționate în ultimele două decenii, avertizează economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”).

„Pentru a salva drumurile, trebuie să revitalizăm calea ferată. Dar ce facem cu flota imensă de camioane cumpărate tocmai pentru că trenurile au fost neglijate?”, a întrebat Ioniță în emisiunea „Analize economice”.

În 1990, 90 % din marfă era transportată pe calea ferată. Astăzi, 94% circulă pe șosele. Tonajul feroviar s-a redus de la 14 mil. tone (2002) la 2,4 mil. tone (2025). Traficul rutier de marfă a urcat de la 2,4 mld. t-km (2005) la 7,5 mld. t-km (2024).

Potrivit lui Ioniță, explozia flotei auto a fost stimulată de embargo-urile rusești (2014–2015), pandemia și seceta din 2020, dar și de războiul din Ucraina, care a bulversat rutele tradiționale de export. În paralel, exporturile moldovenești au scăzut de doi ani, diminuând cererea de transport chiar când parcul de camioane atinge recorduri.

Supracapacitatea din sectorul auto nu se reflectă în profit: tarifele au fost erodate de concurență, iar întreținerea drumurilor – afectate de traficul greu – devine o povară bugetară. Reabilitarea liniei de cale ferată pe coridorul nord–sud ar transfera greutatea de pe asfalt, dar ar lăsa transportatorii rutieri cu vehicule subutilizate și credite nerecuperate.

Drept soluție Ioniță propune reabilitarea segmentelor critice de cale ferată pentru mărfuri agricole și tranzit, sScheme de conversie sau buy-back pentru flota de camioane îmbătrânită;
Incentive fiscale pentru operatorii feroviari și parteneriate public-private la terminale multimodale și un plan național de întreținere a drumurilor finanțat din taxarea transportului greu.

Ioniță anticipează o revigorare sezonieră a transportului de marfă odată cu exportul noii recolte, dar avertizează că modelul „toată marfa pe roți” nu mai este sustenabil: „Fără o strategie coerentă, riscăm să rămânem și cu drumuri distruse, și cu trenuri goale, și cu camioane fără marfă”.