BERD va majora suma alocată lucrărilor de reabilitare a infrastructurii feroviare. Va ajunge la 51 milioane EUR

În cadrul ședinței de astăzi, Guvernul a aprobat proiectul hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru ratificarea Amendamentului din 06 octombrie 2021 la Acordul de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în vederea realizării Proiectului de achiziție a locomotivelor și de restructurare a infrastructurii feroviare, semnat la 14 noiembrie 2014. Astfel, suma va fi majorată de la 27,5 milioane euro până la 51 milioane de euro.

Prin intermediul Amendamentului propus spre ratificare se dispune majorarea sumei alocate de către BERD pentru reabilitarea infrastructurii feroviare de la 27,5 milioane euro până la 51 milioane de euro, dintre care 49 750 000 euro vor fi alocate pentru lucrări de reabilitare a infrastructurii, iar 1 250 000 euro pentru supravegherea tehnică a lucrărilor pe tronsonul de cale ferată Bender-Căușeni-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești. Perioada de rambursare a Acordului de împrumut este de 15 ani (2017-2032).

De remarcat faptul că suma inițial împrumutată pentru lucrările de reabilitare a infrastructurii feroviare prin intermediul Proiectului constituie 55,0 milioane de euro, din care BERD a alocat 27,5 milioane euro, iar Banca Europeană pentru Investiții, 30 milioane euro. În urma efectuării evaluării costurilor și a studiilor de fezabilitate, cele două entități au convenit că sumele alocate pentru reabilitarea infrastructurii feroviare sunt insuficiente, intervenind astfel cu majorarea acestora, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Potrivit responsabililor, majorarea finanțării lucrărilor de reabilitare a infrastructurii feroviare va contribui la creșterea volumelor de mărfuri și de pasageri, transportate pe tronsonul de cale ferată Tighina-Căușeni-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești, prin intermediul căruia se efectuează majoritatea tranzitului mărfurilor din Federația Rusă, Ucraina și România.

De asemenea, Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi și proiectul de lege privind ratificarea Amendamentului din 18 august 2017 la Acordul de împrumut dintre RM și BERD în vederea realizării Proiectului de achiziție a locomotivelor și de restructurare a infrastructurii feroviare, semnat la 14 noiembrie 2014. Obiectivul principal al proiectului rezidă în amendarea clauzei privind tipul locomotivelor planificate spre procurare în cadrul Proiectului. Precizăm că inițial era prevăzută procurarea locomotivelor multifuncționale destinate tracțiunii vagoanelor de pasageri și a vagoanelor marfare, iar urmare a modificărilor efectuate s-a specificat un alt tip de locomotive, destinate transportului de marfă, care sunt mai puternice și oferă posibilitate de a trage garnituri mai lungi și mai grele în raport cu capacitățile tehnice ale locomotivelor multifuncționale.

#infrastructura feroviara #suma de bani #milioane de euro #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.