(VIDEO) Viorel Prisăcari, Vilador: Antreprenoriatul social are viitor. „Dacă nu ne implicăm noi, atunci cine?”

În cadrul unei ample companii de promovare a antreprenoriatului social, Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) vor fi prezentate o serie de istorii de succes. Una dintre ele este și istoria întreprinderii „Vilador”.

În august 2014, Viorel Prisăcari împreună cu familia a lansat o fermă de caprine: SRL „Prisvio” (Vilador). Familia are grijă de tot procesul, de la creșterea furajului, îngrijirea „căprițelor” la procesarea laptelui. La moment, Vilador comercializează, pe piața internă, produse din lapte de capră: lapte pasteurizat, brânză din lapte de capră cu denumirea de origine protejată „Brânză de Măgura”, iaurt, caș dulce și cașcaval. De asemenea, ferma practică și activități sociale, activități prietenoase mediului, mai exact turismul ecologic și amenajarea spațiilor publice din localitate.

Pe lângă producerea produselor din lapte de capră, Vilador prestează și servicii de turism agricol, ecologic. La ei sunt disponibile 14 locuri de cazare pentru turiști. Ajungând aici, vizitatorii au posibilitatea să ia parte la lucrările din gospodărie. De asemenea, aceștia sunt asigurați cu produse naturale din lapte de capră. Pe lângă toate acestea, pot admira împrejurimile Movila Măgura.

„Avem planuri de dezvoltare în continuare. Ne propunem să prestăm servicii de turism ecologic. Ne dorim să valorificăm la maxim potențialul turistic al dealului Movila Măgura, în preajma căruia ne și aflăm.”

Pe viitor intenționează să extindă gama de produse din lapte de capră. Produsele de la Vilador sunt BIO, conțin doar ingrediente naturale: lapte, cheag natural și sare alimentară.

Întreprinderea administrată de Viorel Prisacari se implică și în activități sociale ce contribuie la dezvoltarea localității în care activează prin amenajarea spațiilor publice. El consideră că agenții economici sunt cei care ar trebuie să se implice în astfel de activități.

„Întreprinderea noastră, pe lângă producere pentru activitate economică încearcă să se implice cât mai mult în antreprenoriatulul social care constă în prestarea diferitor servicii de întreținere a localității unde ne aflăm. Ne implicăm la amenajarea stadionului, cimitirului. Pe viitor planificăm și mai mult să contribuim la dezvoltarea societății atât din localitate cât și din întreaga regiune. Consider că antreprenoriatul social reprezintă o activitate benevolă și în același timp benefică pentru societate, pentru locuitorii din zonă. Dacă nu ne implicăm noi, atunci cine?”

Viorel Prisăcari consideră că antreprenoriatul social are viitor, întrucât această activitate începe a se dezvolta, puțin câte puțin, și în Republica Moldova.

Campanie inițiată și susținută de Proiectul transnațional Finance4SocialChange, cofinanțat din fondurile Uniunii Europene (FEDER, IPA, ENI). Scopul proiectului este promovarea impactului social și stimularea dezvoltării companiilor interesate de soluționarea problemelor comunitare. ODIMM este partener, alături de alte 19 instituții din 15 țări din regiunea Dunării.

#vilador #produse din lapte #afacere sociala #istorie de succes #antreprenoriat social #promovare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.