(VIDEO) Viorel Prisăcari, Vilador: Antreprenoriatul social are viitor. „Dacă nu ne implicăm noi, atunci cine?”

04 Nov. 2021, 15:10
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
04 Nov. 2021, 15:10 // Oameni şi Idei //  MD Bani

În cadrul unei ample companii de promovare a antreprenoriatului social, Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) vor fi prezentate o serie de istorii de succes. Una dintre ele este și istoria întreprinderii „Vilador”.

În august 2014, Viorel Prisăcari împreună cu familia a lansat o fermă de caprine: SRL „Prisvio” (Vilador). Familia are grijă de tot procesul, de la creșterea furajului, îngrijirea „căprițelor” la procesarea laptelui. La moment, Vilador comercializează, pe piața internă, produse din lapte de capră: lapte pasteurizat, brânză din lapte de capră cu denumirea de origine protejată „Brânză de Măgura”, iaurt, caș dulce și cașcaval. De asemenea, ferma practică și activități sociale, activități prietenoase mediului, mai exact turismul ecologic și amenajarea spațiilor publice din localitate.

Pe lângă producerea produselor din lapte de capră, Vilador prestează și servicii de turism agricol, ecologic. La ei sunt disponibile 14 locuri de cazare pentru turiști. Ajungând aici, vizitatorii au posibilitatea  să ia parte la lucrările din gospodărie. De asemenea, aceștia sunt asigurați cu produse naturale din lapte de capră. Pe lângă toate acestea, pot admira împrejurimile Movila Măgura.

„Avem planuri de dezvoltare în continuare. Ne propunem să prestăm servicii de turism ecologic. Ne dorim să valorificăm la maxim potențialul turistic al dealului Movila Măgura, în preajma căruia ne și aflăm.”

Pe viitor intenționează să extindă gama de produse din lapte de capră. Produsele de la Vilador sunt BIO, conțin doar ingrediente naturale: lapte, cheag natural și sare alimentară.

Întreprinderea administrată de Viorel Prisacari se implică și în activități sociale ce contribuie la dezvoltarea localității în care activează prin amenajarea spațiilor publice. El consideră că agenții economici sunt cei care ar trebuie să se implice în astfel de activități.

„Întreprinderea noastră, pe lângă producere pentru activitate economică încearcă să se implice cât mai mult în antreprenoriatulul social care constă în prestarea diferitor servicii de întreținere a localității unde ne aflăm. Ne implicăm la amenajarea stadionului, cimitirului. Pe viitor planificăm și mai mult să contribuim la dezvoltarea societății atât din localitate cât și din întreaga regiune. Consider că antreprenoriatul social reprezintă o activitate benevolă și în același timp benefică pentru societate, pentru locuitorii din zonă. Dacă nu ne implicăm noi, atunci cine?”

Viorel Prisăcari consideră că antreprenoriatul social are viitor, întrucât această activitate începe a se dezvolta, puțin câte puțin, și în Republica Moldova.

Campanie inițiată  și susținută de Proiectul transnațional Finance4SocialChange, cofinanțat din fondurile Uniunii Europene (FEDER, IPA, ENI). Scopul proiectului este promovarea impactului social și stimularea dezvoltării companiilor interesate de soluționarea problemelor comunitare. ODIMM este partener, alături de alte 19 instituții din 15 țări din regiunea Dunării.

16 Sept. 2026, 17:50
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
16 Sept. 2026, 17:50 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Un investitor care ajunge să dețină peste 33% din acțiunile cu drept de vot ale unei societăți tranzacționate pe o piață reglementată ar putea fi obligat să facă o ofertă pentru cumpărarea acțiunilor celorlalți acționari. Pragul este mai mic decât cel prevăzut în prezent de legislație, de peste 50%. Prevederea se regăsește în proiectul de modificare a Legii privind piața de capital, elaborat în contextul alinierii legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene. Documentul este supus consultărilor publice.

Dacă investitorul nu își îndeplinește obligația, drepturile de vot aferente acțiunilor care depășesc pragul de 33% sunt suspendate, iar acesta și persoanele cu care acționează concertat nu mai pot cumpăra alte acțiuni ale aceleiași companii.

Oferta trebuie lansată cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de trei luni de la momentul în care investitorul este înregistrat la Depozitarul central cu o participație de peste 33%. Aceasta se adresează tuturor deținătorilor de valori mobiliare și vizează toate deținerile acestora. Totuși, acționarii cărora li se face oferta nu sunt obligați să-și vândă acțiunile: ei pot accepta oferta sau pot păstra în continuare acțiunile și calitatea de acționari ai companiei.

Proiectul stabilește și reguli pentru prețul oferit acționarilor. Acesta trebuie să fie echitabil, iar la calcularea lui pot fi luate în considerare prețul mediu ponderat de tranzacționare din ultimele 12 luni, valoarea activului net pe acțiune și valoarea stabilită printr-o expertiză realizată de un evaluator independent.

Dacă pragul de 33% este depășit fără intenție, de exemplu în urma răscumpărării și anulării unor acțiuni, a unei fuziuni, divizări sau succesiuni, investitorul poate fie să facă oferta publică, fie să vândă suficiente acțiuni pentru a elimina participația dobândită suplimentar.

O excepție este prevăzută pentru investitorii care au ajuns la peste 33% în urma unei oferte publice benevole adresate tuturor acționarilor și pentru toate deținerile acestora. În acest caz, obligația de a lansa ulterior oferta obligatorie nu se aplică.

Un alt prag prevăzut în proiect este de 90%. Dacă, după oferta de preluare, ofertantul ajunge să dețină cel puțin 90% din valorile mobiliare vizate, acesta poate cere retragerea obligatorie a acționarilor rămași, la un preț echitabil. Dacă nu face această solicitare, acționarii rămași pot cere ofertantului să le cumpere acțiunile.

Achitarea acțiunilor în cadrul ofertei ar urma să se facă doar în bani, iar ofertantul trebuie să dispună de mijloacele necesare pentru finanțarea ofertei.

Proiectul introduce și reguli pentru ofertele de preluare transfrontaliere, precum și pentru transmiterea anumitor informații prin Punctul unic de acces european (ESAP). Cheltuielile legate de pregătirea și desfășurarea ofertei, transferul banilor și procedurile de retragere sau achiziționare obligatorie ar urma să fie suportate de ofertant.