În 2020, Ministerul Apărării a gestionat resurse în valoare de 984,6 milioane de lei. A cheltuit 993,6 milioane lei

Membrii Comisiei de control al finanțelor publice (CCFP) au audiat rapoartele financiare și auditului conformității asupra achizițiilor publice în cadrul Ministerului Apărării. În urma auditului, Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a prezentat principalele constatări în cadrul unei ședințe organizate la data de 3 noiembrie 2021. Astfel membrii CCRM au concluzionat că Procesul de achiziții publice și utilizarea resurselor financiare în cadrul instituției, în anii 2019-2020, s-au realizat cu unele nereguli şi deficiențe.

În acest context, Andrei Munteanu, membru al CCRM și șefii echipelor de audit au prezentat principalele constatări ale Raportul auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Apărării încheiate la 31 decembrie 2020, aprobat prin Hotărârea CCRM nr. 33 din 30.06.2021 și Raportul auditului conformității achizițiilor publice în cadrul sistemului Ministerului Apărării în anii 2019-2020, aprobat prin Hotărârea CCRM nr. 34 din 05.07.2021.

Potrivit informațiilor, auditorii Curții de Conturi au relatat că, în anul 2020, Ministerul Apărării a gestionat resurse în valoare de 984,6 milioane de lei și cheltuieli în valoare de 993,6 milioane lei şi a administrat patrimoniu în valoare totală de 3,5 miliarde de lei.

În baza activităților de audit desfășurate, Curtea de Conturi a emis opinie de audit cu rezerve asupra situațiilor financiare ale Ministerului Apărării încheiate la 31 decembrie 2020. Auditul a atestat că, controlul intern managerial instituit în cadrul Ministerului Apărării nu asigură identificarea și gestionarea eficientă a tuturor riscurilor aferente procesului financiar-contabil, inclusiv a celor legate de întocmirea situațiilor financiare consolidate. Instituirea fragmentară a controlului intern managerial a influențat veridicitatea și plenitudinea informațiilor reflectate în rapoartele financiare.

Cu referire la conformitatea asupra achizițiilor publice în cadrul Ministerului Apărării și instituțiilor din subordine persistă probleme de sistem, fiind înaintate în total 13 recomandări.

Principalele aspecte problematice identificate sunt lipsa unui cadru regulator unificat care ar reglementa modul de organizare și desfășurare a achizițiilor publice, reglementarea necorespunzătoare a activității unor grupuri de lucru pentru achiziții în cadrul autorităților contractante, calitatea redusă a planificării achizițiilor publice, justificarea insuficientă a ofertelor, etc.

De asemenea, auditul a atestat unele imperfecțiuni ale sistemului electronic de achiziții publice – Sistemului Informațional Automatizat ”Registrul de stat al achizițiilor publice” (MTender).

Potrivit reprezentanților Ministerului Apărării, mai multe dintre neconformitățile constatate de auditori au fost deja remediate. În special, au fost întreprinse măsuri pentru creșterea gradului de transparență a procedurilor de achiziție.

În opinia Zinaidei Greceanîi, membru al Comisiei de control al finanțelor publice, problemele identificate de auditorii Curții de Conturi poartă un caracter sistemic și sunt caracteristice tuturor instituțiilor administrației publice centrale și locale. De aceea, Guvernul ar urma să vină cu o abordare de sistem a problematicilor legate de achizițiile publice, de înregistrarea patrimoniului, de aplicarea cadrului normativ și de utilizarea sistemului MTender.

În încheiere, Tatiana Cunețchi, președintele Comisiei de control al finanțelor publice, a anunțat că raportul comisiei, în urma audierilor de astăzi, va fi remis Guvernului care va trebui să formuleze soluții pentru problemele-cheie identificate.

#ministerul apararii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.