În 2020, Ministerul Apărării a gestionat resurse în valoare de 984,6 milioane de lei. A cheltuit 993,6 milioane lei

Membrii Comisiei de control al finanțelor publice (CCFP) au audiat rapoartele financiare și auditului conformității asupra achizițiilor publice în cadrul Ministerului Apărării. În urma auditului, Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a prezentat principalele constatări în cadrul unei ședințe organizate la data de 3 noiembrie 2021. Astfel membrii CCRM au concluzionat că Procesul de achiziții publice și utilizarea resurselor financiare în cadrul instituției, în anii 2019-2020, s-au realizat cu unele nereguli şi deficiențe.

În acest context, Andrei Munteanu, membru al CCRM și șefii echipelor de audit au prezentat principalele constatări ale Raportul auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Apărării încheiate la 31 decembrie 2020, aprobat prin Hotărârea CCRM nr. 33 din 30.06.2021 și Raportul auditului conformității achizițiilor publice în cadrul sistemului Ministerului Apărării în anii 2019-2020, aprobat prin Hotărârea CCRM nr. 34 din 05.07.2021.

Potrivit informațiilor, auditorii Curții de Conturi au relatat că, în anul 2020, Ministerul Apărării a gestionat resurse în valoare de 984,6 milioane de lei și cheltuieli în valoare de 993,6 milioane lei şi a administrat patrimoniu în valoare totală de 3,5 miliarde de lei.

În baza activităților de audit desfășurate, Curtea de Conturi a emis opinie de audit cu rezerve asupra situațiilor financiare ale Ministerului Apărării încheiate la 31 decembrie 2020. Auditul a atestat că, controlul intern managerial instituit în cadrul Ministerului Apărării nu asigură identificarea și gestionarea eficientă a tuturor riscurilor aferente procesului financiar-contabil, inclusiv a celor legate de întocmirea situațiilor financiare consolidate. Instituirea fragmentară a controlului intern managerial a influențat veridicitatea și plenitudinea informațiilor reflectate în rapoartele financiare.

Cu referire la conformitatea asupra achizițiilor publice în cadrul Ministerului Apărării și instituțiilor din subordine persistă probleme de sistem, fiind înaintate în total 13 recomandări.

Principalele aspecte problematice identificate sunt lipsa unui cadru regulator unificat care ar reglementa modul de organizare și desfășurare a achizițiilor publice, reglementarea necorespunzătoare a activității unor grupuri de lucru pentru achiziții în cadrul autorităților contractante, calitatea redusă a planificării achizițiilor publice, justificarea insuficientă a ofertelor, etc.

De asemenea, auditul a atestat unele imperfecțiuni ale sistemului electronic de achiziții publice – Sistemului Informațional Automatizat ”Registrul de stat al achizițiilor publice” (MTender).

Potrivit reprezentanților Ministerului Apărării, mai multe dintre neconformitățile constatate de auditori au fost deja remediate. În special, au fost întreprinse măsuri pentru creșterea gradului de transparență a procedurilor de achiziție.

În opinia Zinaidei Greceanîi, membru al Comisiei de control al finanțelor publice, problemele identificate de auditorii Curții de Conturi poartă un caracter sistemic și sunt caracteristice tuturor instituțiilor administrației publice centrale și locale. De aceea, Guvernul ar urma să vină cu o abordare de sistem a problematicilor legate de achizițiile publice, de înregistrarea patrimoniului, de aplicarea cadrului normativ și de utilizarea sistemului MTender.

În încheiere, Tatiana Cunețchi, președintele Comisiei de control al finanțelor publice, a anunțat că raportul comisiei, în urma audierilor de astăzi, va fi remis Guvernului care va trebui să formuleze soluții pentru problemele-cheie identificate.

#ministerul apararii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.