Gavrilița aprinde fitilul: Datoria la gaz a Transnistriei poate fi soluționată doar în arbitrajul internațional

04 Nov. 2021, 11:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Nov. 2021, 11:48 // Actual //  bani.md

Problema datoriei pentru gazul consumat de regiunea stângă a Nistrului poate fi soluționată doar în arbitrajul internațional, potrivit premierului Natalia Gavrilița.

Regiunea transnistreană folosește un volum mai mare de gaze decât partea din dreapta Nistrului, în special pentru producerea de energie electrică. Moldova se aprovizionează cu energie electrică doar de la centrala de producere a curentului electric din stânga Nistrului, spune premierul Republicii Moldova.

De-a lungul timpului gazele naturale consumate în Transnistria nu au fost plătite la un preț real. Așa s-au acumulat datorii de 7,5 miliarde de dolari. Natalia Gavrilița nu știe cine ar urma să plătească pentru datoriile Transnistriei.

Acest subiect ar putea sa fie discutat într-un arbitraj internațional. Este o datorie care s-a format din cauza deciziilor Gazpromului și nu pot fi datorii care sa fie plătite de Guvernul Republicii Moldova”, a declarat Natalia Gavrilița într-un interviu pentru PROTV România.

La 1 noiembrie a intrat în vigoare contractul semnat dintre Moldovagaz și Gazprom pentru livrarea cazului pe o perioadă de cinci ani. Documentul prevede importul a 3 miliarde de metri cubi/anual, dintre care doar 1,1 miliarde metri cubi sunt destinate părții din dreapta Nistrului

În prezent, datoria regiunii din stânga Nistrului pentru gazul rusesc depășește 7,5 miliarde USD sau cât tot PIB-ul ţării, adică tot ce produce economia Moldovei într-un singur an. Specialiştii în domeniu afirmă că dacă gigantul rus Gazprom dorea cu adevărat recuperarea acestor datorii, atunci o făcea. Periodic gigantul rus atacă Moldovagaz în instanțele de arbitraj internațional unde obține câștig de cauză. Este mai degrabă o procedură necesară pentru a lua de pe umerii Gazprom eventualele probleme de ordin contabil şi fiscal pe teritoriul Rusiei create de aceste restanţe.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!