Cea mai scumpă iarnă bate la ușă. Ceban: 90% din tarif este costul de import al gazului

Moldovagaz controlată de Gazprom a depus vineri la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică cererea de majorare a tarifelor, în timp ce guvernul spune că va acorda populației compensații pentru a putea acoperi diferența. Vadim Ceban, președintele Moldovagaz susține că dacă ANRE va decide ca tariful la gaz să fie mai mic, atunci, Moldovagaz va acumula devieri financiare negative și nu va putea plăti tot costul gazului natural cumpărat.

Președintele Moldovagaz explică cum s-a ajuns la tariful de 9,40 pentru consumatorii. „Foarte simplu. Înmulțim 450 la cursul valutar și avem costul gazului, plus cheltuielile companiilor, plus cheltuielile de distribuție, respectiv rentabilitatea furnizorului și ieșim la tariful respectiv”, a precizat acesta într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.

„Dacă perioada anterioară, de exemplu, cheltuielile, dat fiind faptul că prețul era 150 de dolari, cheltuielile de achiziție, de procurare a gazelor naturale au fost undeva de 65%, acum cred că vom ajunge la peste 85% din totalul tarifului, pentru că, dacă avem tarif de 10 lei, vedeți că diferite tarife și volume sunt, luați 9 lei împărțiți la 10 și 90% e componenta doar a costului gazului”, a punctat Ceban.

Președintele Moldovagaz susține că datoria istorică a Republicii Moldova nu a fost inclusă în tarif.

Ședința ANRE în care urmează să fie examinată cererea Moldovagaz de majorare a tarifelor urmează să fie examinată marți, 9 noiembrie.

#Mldovagaz #Ceban #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producția agricolă totală a Republicii Moldova a avut o evoluție mixtă în anul 2025. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), sectorul vegetal a înregistrat o creștere puternică, care a compensat parțial scăderea din zootehnie. Per ansamblu, producția vegetală a crescut cu 21,3% față de 2024, în timp ce producția animalieră s-a redus cu 3,4%.

Creșterea agriculturii a fost susținută în principal de recoltele mai mari la culturile de bază. Producția de cereale și leguminoase boabe a ajuns la 2,76 milioane tone, în creștere cu 27,1% față de anul precedent. Recolta de grâu a urcat la 1,59 milioane tone (+33,0%), porumbul pentru boabe a atins 854,9 mii tone (+19,2%), iar orzul a crescut la 222,6 mii tone (+11,1%). O evoluție spectaculoasă a fost consemnată la leguminoasele pentru boabe, care au avansat cu 70,5%.

Totodată, un salt a fost înregistrat la rapiță, unde producția a crescut de aproximativ 3,4 ori, până la 295,4 mii tone. De asemenea, floarea-soarelui a consemnat o majorare de 35,7%, până la 840,2 mii tone.

Creșteri moderate au fost înregistrate la struguri, care au ajuns la 448,5 mii tone (+13,1%), la cartofi – 148,0 mii tone (+9,3%), la fructe, nuci și pomușoare – 629,4 mii tone (+6,0%) și la legume – 263,1 mii tone (+5,7%). În același timp, producția de sfeclă de zahăr a scăzut cu 19,5%, iar cea de culturi bostănoase alimentare s-a redus cu 4,7%.

Roada medie la cereale și leguminoase boabe a urcat la 31,9 chintale la hectar, cu 35,7% peste nivelul din 2024. Sporuri importante au fost consemnate și la porumb (+43,2%), floarea-soarelui (+38,5%), grâu (+25,9%) și rapiță (+33,2%).

Pe segmentul zootehnic, evoluția rămâne negativă. Producția de animale în greutate vie a coborât la 169,6 mii tone, în scădere cu 5,4%. Totuși, producția de lapte a crescut la 282,5 mii tone (+5,7%), iar producția de ouă a ajuns la 636,4 milioane bucăți (+1,4%).

În 2025, producția vegetală a reprezentat 74% din totalul producției agricole, față de 64% în 2024, în timp ce sectorului animalier i-a revenit doar 26%.

La începutul anului 2026, efectivele de animale continuă să se reducă, în special în gospodăriile populației. Numărul bovinelor a scăzut la 95,8 mii capete (-3,0%), cel al porcinelor la 289,6 mii capete (-23,7%), iar efectivul de ovine și caprine la 531,6 mii capete (-5,4%). Reducerea porcinelor este cea mai severă din sector.