Sume record de bani trimise în ţară de moldovenii din diaspora și vândute la casele de schimb

Chiar și pe timp de criza, moldovenii care muncesc în străinătate încă pun umărul serios la întărirea PIB-ului țării lor, prin banii pe care încă îi trimit acasă. În nouă luni ale anului, moldovenii care munceau în străinătate au trimis către 1,2 miliarde USD, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Analistul economic, Veceslav Ioniță a explicat în emisiunea „Analize ecnomice” că în acest an vom avea câteva recorduri, legate de remitențe. În primele nouă luni ale anului deja a intrat în țară 1,2 miliarde de dolari. Cam cât a intrat în 2019 pe întreg anul. Până la sfârșitul anului, ar putea intra mai mut de 1,7 miliarde de dolari.

„Alt element important este legat de faptul că în acest an, cu certitudine, vom avea un record absolut la volumul de valută vândut de către cetățeni. În luna august, moldovenii vându-se în ultimele douăsprezece luni – 4,1 miliarde de dolari”, a spus Ioniță.

Potrivit lui Ioniță, în acest an, este deja înregistrată o creștere a cererii de valută din partea cetățenilor de 1,5 miliarde de dolari. Respectiv, vânzările nete de valută sunt la nivel de 2,6 miliarde de dolari. Chiar dacă s-a vândut cea mai multă valută pe fundalul cererii din partea cetățenilor, în acest an vom avea o vânzare netă de valută probabil sub nivelul record din 2013, când vânzările nete de valută din partea cetățenilor au fost de 2,9 miliarde USD.

„Această vânzare de valută, remitențele care vin, plus vânzările masive de valută, este determinat de creșterea consumului fără precedent din partea populației, care la rândul său este determinat de câțiva factori, inclusiv împrumuturile, și creează un deficit pe piața valutară. Oamenii scot acum pe piață economiile lor, inclusiv cele de anul trecut, și avem o ofertă de valută fără precedent”, a comentat Veaceslav Ioniță.

#valută moldoveni #remitențe

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.