Frigul ”arde” moldovenii la întreținere. Același scenariu ca în 2006. Cum Gazprom a obținut un preț mai mare la gaz

Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță constată că noua formula de calcul a gazului a adus o creștere rapidă a prețurilor, mult mai mare decât în conformitate cu formula veche. În prezent, Republica Moldova achită un preț pentru gazele naturale mult mai ridicat decât în trimestrul I din 2021, dar cu un discount de 25% față de prețul mediu global.

Cel mai probabil asistăm la o repetare a situației din 2006, când Moldova a acceptat trecerea la prețuri de piață, dar cu o perioadă de tranziție de 5 ani. Datorită scurgerilor de informații în spațiul public, noi am aflat că negocierile din 2006 au fost purtate la nivel de Prim-ministru”, a explicat Ioniță.

Potrivit economistului, se pare că scopul Gazprom a fost să obțină același rezultat și acum. Contractul și noua formulă de calcul să fie acceptată la nivel de vice-prim-ministru. În felul acesta ei și-au securizat contractul.

Presupunem că a fost oferit și un discount pentru o perioadă de adaptare la noua formulă. Din primele cifre acest discount pare a fi la prima etapă de 25% din prețul de piață. Însă mai exact va fi posibil să estimăm după cel puțin jumătate de an”, a precizat Ioniță.

În opinia lui, pentru ca șocul majorării tarifului la gaz să nu fie foarte mare, tariful pentru populație poate fi majorat etapizat, iar prima majorare să fie la nivel de 8,6 lei/m3.

ANRE în noiembrie poate accepta o majorare de până la 8,6-9,0 lei/m3, iar următoarea majorare în caz de necesitate să fie aplicată spre sfârșitul trimestrul I din 2022. Dacă nu se va accepta această abordare, atunci din păcate pentru noi toți, tariful va fi de 10,26 lai/m3, exact atât cât solicită Moldovagaz”, a opinat economistul.

#gaz #majorare #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În pofida unei recolte promițătoare în sezonul agricol 2025–2026, fermierii moldoveni se confruntă cu o piață instabilă și o serie de provocări comerciale regionale, arată analiza detaliată a economistului Iurie Rija. Conform acestuia, deși producția de grâu cunoaște o revenire semnificativă – cu randamente estimate între 4,0 și 4,5 tone/ha și o recoltă totală prognozată la 1,5–1,6 milioane tone – valoarea comercială a grâului este serios afectată de contextul regional.

Politicile comerciale restrictive ale Uniunii Europene față de grâul ucrainean pot crea un „spațiu de preț” avantajos pentru exporturile moldovenești, însă presiunile asupra pieței nu lipsesc. România, principal partener de export, înregistrează o recoltă record, ceea ce trage cotațiile în jos. În același timp, Ucraina continuă să vândă sub cost în regiune din cauza dificultăților logistice și a lipsei de acces predictibil la porturi.

În sezonul iulie 2024 – iunie 2025, Moldova a exportat 838,7 mii tone de grâu, în scădere cu 37,5% față de sezonul precedent. Totuși, prețul mediu a crescut ușor cu 7,7%, ajungând la 3,88 lei/kg. Chiar și așa, valoarea totală a exporturilor a scăzut la 3,25 miliarde lei, cu 32,7% mai puțin decât în sezonul anterior, când încasările au atins un maxim istoric de 4,83 miliarde lei.

În prima jumătate a anului 2025, Republica Moldova a exportat doar 273 mii tone de grâu – aproape la jumătate față de perioada similară din 2024 – dar la un preț mediu de 4,30 lei/kg, cu 18% mai mult decât anul trecut.

Potrivit economistului, „marjele de profit vor fi strânse în 2025–2026, iar supraviețuirea pe piață va depinde de eficiența operațională. Doar fermierii cu randamente ridicate și costuri optimizate vor putea genera profit real”.

Datele arată că România a rămas principala destinație de export (435.000 tone), urmată de Grecia și Italia, țară care a oferit cel mai mare preț mediu – 4,49 lei/kg. Libanul continuă să mențină o cerere constantă, semnalând stabilitatea unor rute comerciale din Orientul Mijlociu.

Pe plan intern, prețurile actuale de tranzacționare variază între 2.700 și 3.200 lei/tonă, insuficient pentru a acoperi cheltuielile în cazul fermelor cu productivitate medie. Din acest motiv, mulți producători au ales să amâne vânzările, în speranța unei redresări a prețurilor după epuizarea presiunii de ofertă post-recoltă.

În clasamentul exportatorilor, RUSAGRO-PRIM rămâne lider detașat cu 66.000 tone exportate în primul semestru din 2025, urmată de OROM-IMEXPO și GRANDO INVEST. În schimb, fostul lider AGROFLORIS-NORD a dispărut complet din piață în 2025, după un declin abrupt în anul precedent.

În concluzie, Iurie Rija avertizează că, în pofida semnalelor pozitive din producție, „competitivitatea și adaptarea rapidă la contextul regional vor face diferența între fermierii care rezistă și cei care se retrag”. Consumatorii și procesatorii pot spera în menținerea unor prețuri accesibile, dar pentru producători, urmează încă un sezon de echilibristică între randamente, prețuri și volatilitate.