Frigul ”arde” moldovenii la întreținere. Același scenariu ca în 2006. Cum Gazprom a obținut un preț mai mare la gaz

Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță constată că noua formula de calcul a gazului a adus o creștere rapidă a prețurilor, mult mai mare decât în conformitate cu formula veche. În prezent, Republica Moldova achită un preț pentru gazele naturale mult mai ridicat decât în trimestrul I din 2021, dar cu un discount de 25% față de prețul mediu global.

Cel mai probabil asistăm la o repetare a situației din 2006, când Moldova a acceptat trecerea la prețuri de piață, dar cu o perioadă de tranziție de 5 ani. Datorită scurgerilor de informații în spațiul public, noi am aflat că negocierile din 2006 au fost purtate la nivel de Prim-ministru”, a explicat Ioniță.

Potrivit economistului, se pare că scopul Gazprom a fost să obțină același rezultat și acum. Contractul și noua formulă de calcul să fie acceptată la nivel de vice-prim-ministru. În felul acesta ei și-au securizat contractul.

Presupunem că a fost oferit și un discount pentru o perioadă de adaptare la noua formulă. Din primele cifre acest discount pare a fi la prima etapă de 25% din prețul de piață. Însă mai exact va fi posibil să estimăm după cel puțin jumătate de an”, a precizat Ioniță.

În opinia lui, pentru ca șocul majorării tarifului la gaz să nu fie foarte mare, tariful pentru populație poate fi majorat etapizat, iar prima majorare să fie la nivel de 8,6 lei/m3.

ANRE în noiembrie poate accepta o majorare de până la 8,6-9,0 lei/m3, iar următoarea majorare în caz de necesitate să fie aplicată spre sfârșitul trimestrul I din 2022. Dacă nu se va accepta această abordare, atunci din păcate pentru noi toți, tariful va fi de 10,26 lai/m3, exact atât cât solicită Moldovagaz”, a opinat economistul.

#gaz #majorare #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.