Explozie pe piața imobiliară! Guvernatorul Armașu: Nu vedem că s-a format o bulă în sectorul creditării locuințelor

În Republica Moldova prețul apartamentelor a crescut, începând cu a doua jumătate a anului 2020, după 12 ani de stagnare, la 570 euro metrul pătrat la locuințele vechi și 692 euro pentru locuințele noi. Or, acest lucru s-a întâmplat pe fundalul majorării cererii, dar și a scumpiri materialelor de construcție. Cererea pentru apartamente este alimentată și de impulsionarea creditării imobiliare ca urmare a dobânzilor mici.

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu exclude formarea unei bule imobiliare pe fundalul cererii în ascensiune.

Nu vedem că s-ar fi format careva bulă în sectorul creditării imobiliare, care să creeze probleme pentru stabilitatea financiară. Creditarea e uniformă. Vedem o majorare a prețurilor la imobile cu 25-30%. Or, creditarea este unul din elementele care a alimentat cererea”, a declarat Octavian Armașu într-un interviu pentru Agerpres.

Experții imobiliari sunt de părere că majorarea prețurilor la imobile e o tendință pe termen scurt și ar mai putea dura câteva luni. Pe termen lung, numărul tranzacțiilor imobiliare va fi mare în municipiul Chișinău, unde vor avea loc multe procurări de apartamente în scopuri investiționale. În Republica Moldova, piața imobiliară se concentrează exclusiv în municipiul Chișinău. În afara capitalei, practic, piață imobiliară nu există.

Datele ASP relevă că numărul tranzacțiilor imobiliare s-a dublat în ultimii ani. Tradițional, până în 2015, anual, în Republica Moldova aveau loc 14-15 mii de tranzacții imobiliare, în mod special la apartamente. Începând cu 2019, și până în prezent, sunt circa 28 de mii de tranzacții imobiliare.

În ceea ce privește creditele imobiliare, datele Băncii Naționale a Moldovei relevă o ascensiune a creditării în ultimii ani. Din 2005 și până în 2017, volumul total al creditelor imobiliare în sistemul bancar a ajuns la 2,6 miliarde de lei, datorită dobânzilor reduse și a condițiilor lejere de acordare oferite de către bănci. În nouă luni ale anului 2021 suma totală a creditelor imobiliare se cifra la peste 10 miliarde de lei. Or, în prezent, sistemul bancar acordă 19% din banii pe care îi are sub formă de credite pentru construcția sau achiziția imobilului.

#imobil #pret #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.